România se aşteaptă să primească cu 50 la sută mai multe fonduri europene

Exerciţiul financiar european 2007-2013 a fost dezastruos pentru România. Deşi UE a pus la dispoziţia ţării nostre 19,4 miliarde de euro fonduri structurale şi încă 10 miliarde de euro pentru plăţi directe către fermieri şi dezvoltare rurală, România nu a putut accesa în cinci ani decât 4 la sută din aceşti bani. Există temerea că în următorul ciclul de finanţare, între 2014-2020, Europa va tăia din sumele alocate României din cauza slabei absorbţii a fondurilor între 2007 şi 2013.

Se pare însă că norocul nu ne-a părăsit cu totul. Şi asta deoarece Europa intenţionează, în cel de-al doilea exerciţiu bugetar, să “calce pedala” politicii de coeziune ce se adresează zonelor aflate sub media de dezvoltare a Uniunii Europene ca nivel de prosperitate. Practic, această politică va fi schimbată în favoarea regiunilor cele mai sărace din care face parte şi România. Potrivit analizelor apărute în presa occidentală, fondurile destinate ţării noastre ar putea fi majorate cu 50 la sută în perioada 2014-2020. Asta ar însemna 10 miliarde de euro în plus. Ei trebuie absorbiţi, prin urmare, trebuie scrise proiecte pentru a obţine finanţare.

Obiective ambiţioase

Perioada de programare 2014-2020 aduce o serie de noutăţi pentru statele membre ale Uniunii Europene. Una dintre ele prevede concentrarea fondurilor pentru obiectivele de dezvoltare stabilite de ceea ce poartă numele de “Strategia Europa 2020”. Care sunt aceste obiective pentru care se acordă finanţare? În 2020, Europa trebuie să aibă o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE, reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice, reducerea abandonului şcolar la sub 10%, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani, reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale. Pentru aceste politici de coeziune, UE a bugetat pentru perioada 2014-2020 nu mai puţin de 336 de miliarde de euro.

Schimbări

Una din principalele schimbări pe care noul mod de finanţare îl anunţă este “privatizarea” Organismelor Intermediare (OI), care fac legătura între beneficiari şi autorităţile de management. Dacă până acum OI-urile erau reprezentate de instituţii publice finanţare de la bugetul de stat, noile Organisme Intermediare vor fi entităţi de sorginte privată, ONG-uri sau alt tip de instituţii cu capital privat. Măsura urmăreşte, potrivit Ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, un sistem mai performant de gestiune al fondurilor europene.

Planul lui Orban pentru 2012

Potrivit site-ului stiriong.ro, ministrul Afacerilor Europene are planuri ambiţioase privitoare la absorbţia fondurilor europene pe ultima sută din acest exerciţiu financiar. Oficialul vizează creşterea la 20 la sută a gradului de absorbţie în anul ce vine. Pentru asta, printre altele, autorităţile de management trebuie de acum să publice pe site informaţii detaliate despre modul de procesare a cererilor de rambursare, cu impunerea termenului maxim de 45 de zile pentru procesarea acestor cereri.