Câteva sute de persoane din judeţele Hunedoara, Timiş şi Caraş-Severin au beneficiat de formare profesională, informare, consiliere şi mediere pe piaţa muncii, în baza a două proiecte cu finanţare europeană, derulate de INTERLOG COM SRL din Brad şi Asociaţia pentru Dezvoltarea şi Promovarea Resurselor Umane din Deva. Câteva zeci dintre acestea au reuşit să îşi găsească, deja, un loc de muncă, iar mai bine de 200 au învăţat ce trebuie să facă pentru a-şi deschide propria afacere.
Simona Cojocărescu
În total, aproape 700 de persoane au beneficiat în urma implementării celor două proiecte cu finanţare POSDRU, mai bine de 60 de persoane şi-au găsit un loc de muncă, iar peste 130 de persoane din grupul ţintă au absolvit cursuri de iniţiere antreprenorială. „Pe noi ne-a intersat foarte mult să-i scoatem pe oameni din starea de inactivitate şi să-i învăţăm să-şi caute, dar mai ales să-şi creeze propriile locuri de muncă. De aceea, nu este foarte relevant câţi şi-au găsit până acum un loc de muncă, ci mai ales că au câştigat competenţele necesare pentru a face acest lucru. Întotdeauna am insistat, de câte ori am vorbit de aceste proiecte, că este mai important să-i înveţi pe oameni să-şi caute singuri de muncă şi să-i motivezi să o facă, decât să le dai doar o diplomă la un curs. Esenţial este ca aceşti oameni să îşi dorească un loc de muncă sau unul mai bun. Variantele sunt fie la un angajator, fie în antreprenoriat. Şi, din nou, insist că antreprenoriatul este o soluţie pentru problemele persoanelor care, aparent, nu au unde munci. Asta pentru că există o mulţime de servicii în zona rurală, care pot fi puse la dispoziţie de persoane de acolo”, declară managerul unuia dintre cele două proiecte care s-au derulat în intervalul martie 2014 – martie 2015, Simona Cojocărescu (foto).
Specialiştii care s-au ocupat de implementarea celor două proiecte spun că, deşi satul hunedorean pare să nu ofere nicio perspectivă, locuitorii zonelor rurale fac şi au făcut dintotdeauna antreprenoriat, chiar dacă nu l-au numit astfel, pentru că ei din asta trăiesc. Printre serviciile pe care le prestează sunt producţia de diferite alimente sau obiecte şi vânzarea lor, alături de „comercializarea” unor servicii în schimbul unor sume de bani sau produse, chiar dacă vorbim despre o simplă zi la sapă sau la strânsul fânului.
Ţăranii sunt întreprinzătorii perfecţi
Experţii responsabili cu implementarea celor două proiecte spun că majoritatea beneficiarilor au fost foarte receptivi, iar oamenii de la sate îşi doresc chiar mai mult decât orăşenii să înceapă propria afacere, în cadrul propriei firme. „Persoanele din mediul rural sunt foarte buni antreprenori, în comparaţie cu persoanele din mediul urban, care reacţionează mai greu la astfel de propuneri şi sunt mai reticenţi când vine vorba de astfel de iniţiative, tocmai pentru că ele asta au făcut toată viaţa. Orăşenii din judeţul Hunedoara, în schimb, au lucrat în întreprinderi mari şi acolo este o mentalitate de persoane cărora le place să fie înrolate. Ori, cu ţăranii nu s-a întâmplat acest lucru. Gândiţi-vă că judeţul Hunedoara nu prea a avut colective. Am întâlnit mulţi oameni care şi în timpul comunismului au trăit vânzându-şi propriile produse, iar gospodăriile lor au fost foarte prospere. Ei reacţionează foarte bine la cursuri şi consiliere, ne sună să ne mai ceară informaţii, pun întrebări referitor la modalitatea optimă pentru a-şi deschide o firmă”, adaugă Simona Cojocărescu.
Cameriste, brutari, constructori
Specialiştii implicaţi în derularea celor două proiecte recunosc, însă, că în mediul rural hunedorean există nu doar persoane foarte receptive, ci şi o categorie de persoane cu un nivel de şcolarizare foarte scăzut, ceea ce înseamnă că nu aveau nici măcar şcoala elementară terminată. Din nefericire, aceşti hunedoreni nu au putut fi incluşi în programele de calificare. Ţinând cont de specificul gamei de servicii pe care le pot oferi locuitorii din mediul rural în judeţul Hunedoara, aceştia s-au calificat în meseriile: administrator de pensiune, cameristă, brutar, constructori şi lucrători în comerţ. Responsabilii cu implementarea proiectelor spun că majoritatea beneficiarilor sunt tentaţi să opteze pentru înfiinţarea unui PFA, din cauză că au auzit că taxele sunt mai mici, iar evidenţele financiare sunt mai uşor de raportat. Totuşi, specialiştii în antreprenoriat spun că funcţionarea sub forma unui PFA nu permite o dezvoltare ulterioară serioasă a micii afaceri de familie, aceasta rămânând la stadiul de „afacere de subzistenţă”. Potrivit experilor în implementarea de proiecte de formare profesională, cei mai receptivi la astfel de iniţiative sunt beneficiarii care au lucrat peste graniţe, în Spania sau Germania, şi au observat că o mică afacere de familie poate genera venituri consistente, suficiente pentru un trai decent.
