Dispar cotele de lapte! Fermierul român, sub asediul valului lacteic al Europei

De la 1 aprilie, toată ţările europene pot produce cât lapte doresc: dispar cotele de lapte. Practic, pentru fermierii români, ca şi pentru cei europeni, aceasta înseamnă pătrunderea într-o nouă eră.

Ce au reprezentat cotele de lapte?

Au fost impuse în comunitatea europeană încă din 1984. Scopul a fost acela de a limita producţia de lapte astfel încât să se evite o criză de supraproducţie. Sistemul cotelor de lapte a fost introdus şi în România, urmare a aderării la UE. Cota reprezintă cantitatea de lapte şi produse lactate ce poate fi comercializată într-un an fără a fi impusă o taxă. În urma negocierilor de aderare, României i s-au alocat 3,057 de milioane de tone în 2007, din care 44% pentru livrări (lapte vândut către procesatori) şi 56% pentru vânzări directe, adică total atipic faţă de ce s-a întâmplat în restul statelor membre, care au primit cotă mai mare pentru livrări. Motivul este specificul României, unde producţia se realizează cu precădere în gospodării de mici dimensiuni.

Efecte! Producţie mai mare, preţ mai mic

Începând cu 1 aprilie fiecare ţară europeană are dreptul să producă şi să vândă cât lapte doreşte. Potrivit firmei de analiză Erst&Yang, în România eliminarea cotelor de lapte va duce la o creştere a producţiei cu 3,6 procente şi la o scădere a preţului cu 2,2 la sută. De aici pericolul decapitalizării, a imposibilităţii de a face investiţii sau chiar a falimentului pentru micii fermieri din România, care sunt grav afectaţi de fiecare dată când cotaţia laptelui scade. Mai ales că, fiind divizaţi, au o putere de negociere extrem de mică în raport cu procesatorii, preponderent multinaţionale.

Vine la noi sau în lumea a III-a surplusul de lapte?

Pentru România se estimează că, după eliminarea cotelor, importurile nete se vor majora cu 100 de tone de unt, 400 de tone de lapte praf, 300 de tone de brânză şi 10 tone de lactate proaspete. Pentru micul fermier român această concurenţă europeană la preţuri mici înseamnă practic sfârşitul. Specialiştii cred că singura şansă a producătorilor autohtoni de lapte este ca marii producători din Occident să îşi vândă marfa în afara UE, în lumea a treia de exemplu.

De ce nu suntem competitivi?

Doar două motive. În medie, într-o fermă românească există 10 vaci, în vreme ce în Danemarca, spre exemplu, sunt 146 de vaci (date din 2012). În cazul României, producţia medie este de 1 tonă pe cap de animal, în timp ce în în Nordul Europei producţia este de 8 tone pe animal.