Centrală termoelectrică şi brâu solar planetar, gândite de elevii de la “Traian Lalescu”

Elevii colegiului Naţional de Informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara uimesc din nou un întreg judeţ cu proiectele lor. Tinerii de la Hunedoara au realizat şi au testat centrala termoelectrică la care lucraseră câteva luni bune, lucrează la un soft de control de la distanţă a telescopului şcolii, dar au gândit şi o strategie care ar rezolva problema curentului electric la nivel mondial!

Centrala termoelectrică a fost construită dintr-o centrală termică veche de apartament, aruncată la gunoi: ea furnizează căldură pe gaz, dar şi electricitate, după ce elevele de la Informatică au modificat-o, amplasând pe ea module Seebeck

Elevii Colegiului Naţional de Informatică „Traian Lalescu” au pregătit pentru un concurs de specialitate organizat în 27 martie de Universitatea Politehnică, competiţie de idei în ceea ce priveşte sursele neconvenţionale de obţinere a energiei electrice, mai multe proiecte de furnizare a energiei ecologice. Printre ideile elevilor se numără autostrada ecologică, despre care săptămânalul REPLICA a relatat pe parcursul anului trecut (curenţii generaţi de traficul maşinilor ar urma să genereze electricitatea necesară pentru iluminatul autrostrăzii prin rotirea paleţilor unor turbine, centrala termoelectrică pe bază de module Seebeck) şi strategia de stocare pneumatică: „Noi o să mergem cu o serie întreagă de dispozitive. Printre ele centrala termoelectrică de apartament. Ce am făcut noi, de fapt: am amplasat module Seebeck într-o centrală termică veche, pe care cineva a aruncat-o, astfel încât aceasta să nu furnizeze numai căldură pe bază de gaz, ci şi energie electrică.

De asemenea, avem nişte panouri solare cu lentile Fresnel, foarte subţiri, aproape ca o hârtie. Ele au proprietatea de a concentra lumina solară şi pot fi folosite pentru a concentra energia pe suprafaţa modulului Seebeck, care generează apoi energie”, explică Alexandra Ferencz. O altă idee cu care au venit adolescenţii de la Informatică a fost stocarea pneumatică a energiei: „La panourile fotovoltaice şi la turbinele eoliene nu poate fi stocată energia, decât prin acumulatori, care costă foarte mult. Noi am propus stocarea pneumatică: de exemplu, la o turbină eoliană se învârte nacela şi acţionează un motor care comprimă aerul. Când aerul este eliberat, se generează energie”, spune una dintre fetele implicate în proiect, Roxana Vremi. În cazul în care vor ocupa primul loc la concurs, hunedorenii vor avea accesul asigurat la studiile universitare, iar media lor de intrare va fi 10.

Brâul solar planetar rezolvă problema energiei

O altă idee cu care au venit elevii coordonaţi de profesorul lor, Mircea Nistor, este brâul solar planetar: panouri solare amplasate la tropice, acolo unde lumina solară este concentrată cu precădere. Potrivit dascălului, brâul solar planetar ar putea să furnizeze, fără probleme, energie pentru întreaga planetă. „Oricum se acoperă suprafeţe cu panouri solare, dar haotic: fiecare le pune pe unde poate. Ele nu sunt interconectate şi nici foarte eficiente, pentru că panourile sunt dependente de meteorologia locului. Astfel, dacă local cerul este acoperit sau dacă este noapte, ele nu vor produce nimic. Pe când, dacă panourile ar fi puse în locurile cele mai propice, de jur împrejurul planetei, printr-o cooperare internaţională, nu ar trebui decât un metru pătrat pe cap de locuitor în fiecare an. Ar fi şi interesant (râde profesorul), pentru că fiecare astfel de panou ar putea fi atribuit nominal câte unei persoane de pe glob, ba ar mai putea fi şi personalizat cu fotografiile fiecăruia dintre noi! Astfel, ar fi omul şi panoul! Pe lângă partea amuzantă a ideii noastre, un calcul simplu arată cât de eficient ar fi brâul solar planetar.

El ar furniza energie pentru întreaga planetă, 24 de ore din 24, panourile fiind interconectate. Brâul ar fi amplasat la tropice, unde soarele e chiar deasupra, aşa că am avea maximum de energie primită, iar dacă într-un loc ar ploua, în alt loc ar fi soare, aşa că brâul solar ar avea sursa mereu la îndemână. Acesta ar putea să furnizeze tot necesarul de creştere de la un an la altul şi 15 la sută din actualul consum. Mai mult, dacă proiectul ar fi dezvoltat, în mai puţin de 10 ani planeta nu ar mai avea nevoie de nicio altă sursă de energie”, explică profesorul de info-fizică şi astronomie, Mircea Nistor. Dascălul hunedorean adaugă că lui şi echipei de elevi pe care o coordonează în continuarea Campaniei „Descoperă”, care a avut drept scop atragerea elevilor la şcoală şi implicarea lor în proiecte care de care mai interesante şi mai atractive, i-a venit ideea de a pune la punct, pe hârtie, strategia energetică a brâului solar planetar, după ce au observat că toată lumea se plânge de preţurile exagerate la energia electrică şi, implicit, de costul de producţie al acesteia.

Telescop comandat de la distanţă

Profesorul de astro-info-fizică de la Hunedoara adaugă că actorii din domeniul producţiei şi distribuţiei de energie au anunţat deja, cu îngrijorare, că producţia de energie electrică ecologică va scădea drastic în timpul eclipsei de soare care va avea loc chiar mâine, în 20 martie. Eclipsa, cea mai importantă după cea din 1999, va dura aproximativ două ore şi douăzeci de minute. Elevii de la Colegiul Naţional de Infomatică „Traian Lalescu”, pe de altă parte, aşteaptă cu nerăbdare evenimentul cosmic. În ultimele săptămâni, copiii s-au documentat referitor la desfăşurarea unei eclipse şi, îndrumaţi de Mircea Nistor, au realizat din folie cu care se îmbracă buchetele de flori, pusă în două straturi, zeci de ochelari pentru eclipsă.

Vineri, dacă vremea va ţine cu ei, tinerii intenţionează ca, împreună cu dascălul lor, să monteze în curtea şcolii telescopul pentru a urmări cum Luna va „muşca” din Soare ca dintr-un biscuit. Pentru a elimina problema „căratului” telescopului cu ocazia fiecărui eveniment, unul dintre elevii profesorului, Mihai Damian, lucrează acum la un soft care să permită „acesarea” – telescopului prin telecomandă, astfel încât de acum înainte elevii să poată urmări evenimentele cosmice diurne sau nocturne în direct pe Internet, din confortul fotoliului de acasă.