Un “erou uitat”, celebrat la Geoagiu

Articolul a fost vizualizat de 1,580 ori

Unul dintre actorii seriei “Eroii uitaţi” realizată de săptămânalul REPLICA a primit o parte din recunoştinţa pe care o merită, marţi, 24 martie. Ieremiaş Hercza, veteranul a cărui poveste am prezentat-o, pe scurt, în urmă cu câteva săptămâni, a primit diploma de “Cetăţean de onoare” al oraşului Geoagiu. Duminică, 29 martie, nea’ Ieremia (cum îi spune toată lumea) împlineşte 100 de ani.

Ieremiaş Hercza

Ieremiaş Hercza

Aniversarea oficială i-a fost organizată cu câteva zile în avans de Primăria oraşului Geoagiu, înaintea şedinţei de consiliu local de marţi. Ieremiaş Hercza a primit, pe lângă felicitările celor prezenţi şi titlul amintit mai sus, o diplomă în semn de recunoştinţă din partea Ministerului Apărării Naţionale, dar şi un premiu în bani (500 de lei) din partea comunităţii.

Ocazie rară

“Este un eveniment extrem de rar să sărbătoreşti o persoană care ajunge la vârsta de 100 de ani. Mărturisesc că, în cazul meu, este prima dată când am o asemenea ocazie. Momentul este cu atât mai frumos cu cât este vorba despre un veteran de război, o persoană care face parte din acea categorie a românilor care trebuie cinstiţi, pentru că şi lor noi le datorăm acum libertatea noastră. Se spune că nu este orfan cel care nu are părinţi, ci cel care nu-şi cinsteşte străbunii şi nu îşi cunoaşte istoria. Îi urez sincer «La mulţi ani!». Îmi doresc să mai avem astfel de ocazii, cât mai multe, pentru că e cu adevărat înălţător să sărbătoreşti o persoană care ajunge la vârsta de 100 de ani”, a declarat primarul oraşului Geoagiu, Ioan Vălean.

La festivitatea de marţi a fost prezent şi preşedintele AVR Hunedoara, Gheorghe Homoştean, care a punctat felul în care România îşi tratează eroii aflaţi încă în viaţă: “În 1990, în ţară mai erau 900.000 de veterani de război. Acum mai sunt doar vreo 30 – 35.000. În urmă cu patru ani, în judeţ erau peste 4.000 de veterani. Acum mai sunt vreo 300. Cu toate astea, indemnizaţiile veteranilor de război ai României sunt cuprinse între 150 şi 250 de lei, în timp ce, în ţările vecine nouă, aceste venituri pleacă de la 500 de euro şi ajung până la 8.000 de euro”.

Chiar dacă nu are fonduri pentru majorarea retribuţiilor veteranilor, Ministerul Apărării Naţionale a făcut un gest simbolic pentru Ieremiaş Hercza – i-a acordat o diplomă de merit, semnată chiar de ministrul Mircea Duşa, înmânată de un reprezentant al Comisariatului Militar Judeţean. Este vorba despre plutonierul adjutant Doru Goiceanu care, după ce l-a felicitat, i-a spus, glumind, lui Ieremiaş Hercza: “Vă aşteptăm la comisariat”.

100 de ani de viaţă, în câteva rânduri

Ieremiaş Hercza s-a născut pe 29 martie 1915 în Geoagiu-Băi. A avut şi un frate geamăn, care s-a stabilit în judeţul Alba şi care a decedat cu 13 ani în urmă. Amândoi au fost trimişi pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial, la unităţi diferite. În ultimii 20 de ani de viaţă pierduseră legătura. Ieremiaş Hercza s-a aflat pe front de la 25 iulie 1942, cu Divizionul I – Tunuri de Munte până pe 20 aprilie 1944 când a căzut prizonier în Crimeea. A fost eliberat abia pe 20 noiembrie 1946. Nea Ieremia a povestit pentru REPLICA, parţial, chinurile prin care a trecut, de la înfometare şi frig, obuze căzute la câţiva metri distanţă, gloanţe trecute pe la tâmplă, până la chinuri pe patul de spital şi umilinţe în prizonierat. În reportajul publicat cu câteva săptămâni în urmă, veteranul de război ajuns acum la 100 de ani spunea: “Am avut mereu la mine o icoană cu Visul Maicii Domnului ş-o bucată de pită de Paşti. Icoana am mai avut-o şî după Război mulţ’ ani. Acuma am una mai nouă. Bucata de pită… s-o măcinat în buzunaru’ de la piept pân-o mai rămas o fărâmitură mică, de-am ajuns cu ea acasă. Când eram pă front, mă rugam la Dumnezeu numa’ să mai prind ziua de mâine. Iaca, Dumnezău m-o scăpat şi mi-o dat să trăiesc 100 de ani”.

About Ciprian Iancu