Dana şi lumea ei din lână împâslită

Un cadou special primit în urmă cu câţiva ani a fost punctul de pornire într-o aventură fabuloasă pe tărâmul creaţiilor handmade. Pentru Dana Stan, mărţişorul dăruit odinioară, de 1 Martie, nu a reprezentat doar renaşterea naturii, ci intrarea într-o nouă etapă a vieţii. Femeia care îşi ajută soţul în lumea afacerilor şi-a descoperit harul de artistă şi o nouă pasiune: împâslirea lânii. În mâinile ei, combinaţiile din lână, mătase naturală, fire de caşmir şi, mai nou, fire de soia dau naştere unor adevărate opere de artă.

Dana a păşit în urmă cu câţiva ani în lumea handmade-ului de lux. Pentru ea, vorba “dar din dar se face rai” are un nou înţeles. În lumea ei de artist e veşnic vară, anotimp care se vede peste tot într-o explozie de culoare care îţi confiscă ochiul şi îţi farmecă sufletul. Dacă totul a început într-o primăvară, exerciţiul a adus în viaţa Danei anotimpul fermecat unde culorile nu pălesc niciodată: „Povestea este foarte interesantă: a început cam în perioada Mărţişorului, când am primit de la Adina, o prietenă foarte bună, un fluturaş, pe care am decis să îl păstrez. Este făcut tot din lână – l-am apreciat şi l-am păstrat cu drag. Pe urmă, am mai primit câteva cadouri, pe care mi-a făcut plăcere să le port. Mi s-a părut că se potrivesc foarte bine stilului meu vestimentar. Apoi, firesc, a venit şi întrebarea „Oare nu pot şi eu să fac aşa ceva?”. Am început să studiez, să caut pe diferite site-uri, am găsit pe YouTube tot felul de filmuleţe. După un an, poate chiar un an şi jumătate, am făcut prima comandă: am luat o întreagă gamă de lână, batiste de mătase, tot ce ţine de acest domeniu. Încet, cu paşi mărunţi şi timizi, am început să fac tot felul de lucruri pe care le-am purtat, apoi le-am oferit prietenilor şi, pe îndelete, am făcut o gamă de produse: gablonţuri, brăţări, săpunuri împâslite, flori… Apoi am trecut mai departe spre genţi şi, încet, munca mea a căpătat contur. Mai departe, anul trecut, la îndemnul prietenei mele, Andreea, şi a băiatului, m-am gândit să încerc să mă promovez mai mult, pentru că deja începuse să se strângă o colecţie. Călin, băiatul meu, m-a ajutat foarte mult – el mi-a găsit şi denumirea „Felt Boutique”, mi-a făcut site-ul, pozele, etichetele pe care acum le am pe toate produsele. Când am pus produsele pe site, au apărut şi primele aprecieri şi asta mi-a dat curaj să merg mai departe, să lucrez din ce în ce mai mult”, poveşteşte Dana Stan, deja expertă în produse obţinute prin tehnica împâslirii, cunoscută şi sub denumirea de “felting”.

“O să mai auziţi de mine!”

Împreună cu Dana şi o prietenă bună, Andreea, păşeşte tot mai hotărât în lumea împâslirii şi împreună cu alte două artizane – care fabrică săpun de casă şi obiecte în tehnica quilling – formează un grup decis să ia cu asalt lumea târgurilor de specialitate. Şi cum viaţa le potriveşte perfect pe toate, tot de Mărţişor a şi participat la primul târg hand-made: cel găzduit în centrul vechi al Devei. A fost prima ieşire “în lume” a creaţiilor Danei şi Andreei, dar a şi celorlalte două prietene. Toate patru au dorit să le ofere devenilor creaţii unice, care le-au adus în atenţia amatorilor de produse unicat. Standul lor plin de culoare a atras imediat atenţia: masa era încărcată cu daruri ce pot fi oferite indiferent de momentul anului, indiferent de evenimentul sărbătorit. „Lumea a fost atrasă de curcubeul de culori de la standul nostru. Am găsit persoane care ştiau ce înseamnă tehnica împâslirii şi ne-au apreciat munca”, spune Andreea, care a participat împreună cu Dana la Târgul de Mărţişor, iar aprecierile primite de la clienţi le dau ghes să meargă înainte: „Anul acesta, tot de 1 Martie, cu ajutorul prietenei mele Andreea am făcut prima încercare de a participa la un târg de produse handmade, care a fost o nouă experienţă din care am învăţat destul de multe.

Am auzit şi părerea unor specialişti, am dat peste persoane care studiază şi ştiau ce înseamnă acest procedeu. Chiar mi-a rămas întipărită în memorie o frază din partea unei doamne care mi-a spus: “Să nu îndrăzneşti să renunţi!”. Atunci, mi-am promis şi mie că o să continui şi că o să mai auziţi de mine!”. Pe cele două artizane fascinate de tehnica împâslirii nu le uneşte doar pasiunea pentru acest domeniu, ci şi dragostea pentru portul popular transmisă de bunici. “Am mai avut tangenţe cu domeniul acesta din copilărie pentru că, la bunicii mei, la Alba Iulia, am văzut-o pe bunica cum ţesea şi cosea şi acolo am învăţat ce am putut despre acest domeniu. Cred că a rămas în sufletul meu. Naşa mea chiar mi-a spus – după ce mi-a văzut lucrările: “Dacă bunica ta trăia, ar fi fost mândră de tine!” Asta e un gând care mă emoţionează”, rosteşte artista cu vocea înecată de lacrimi. Îşi revine din amintiri şi completează: “Dacă mă gândesc bine, de fiecare dacă când mi-am luat o piesă vestimentară, am încercat să mai adaug ceva. Mă gândesc că înclin ca stil spre partea de piese unicat: întotdeauna mi-a plăcut un stil mai diferit şi de asta accesoriile pe care le vedeţi la mine am considerat că se potrivesc şi am ajuns la acest mod de a face handmade-uri”. Îmbrăcată în ie românească, negru pe alb, Andreea mărturiseşte: „La fel ca şi doamna Dana şi eu îmi urmez bunica de la care am învăţat cum se fac ţesăturile şi sper să duc obiceiurile mai departe. Cred că Dana face lucruri minunate şi mă încurajează şi pe mine să continui cu produsele hand made. Uite aşa am ajuns să participăm împreună la târguri de profil”. Andreea lucrează şi ea la propria colecţie pe care o va prezenta la următorul târg, unul mare, care se va organiza în luna mai, în Cluj-Napoca.

Săpunuri cu lână

Încurajată de succesul din Târgul de Mărţişor, Dana Stan pregăteşte acum colecţia pentru târgurile viitoare. Se gândeşte ca pentru noile creaţii să se folosească de elemente tradiţionale, specifice portului nostru popular: „Recunosc că m-am inspirat din motivele populare şi vă pot spune că o să mai urmeze ceva, am deja în minte un proiect – vreau să demarez o linie de veste, sacouri, să trec puţin şi spre gama vestimentară: o să fie cu elemente din portul popular, pentru că totul se leagă în viaţa mea”. Nu se teme de muncă, ba chiar ţinteşte perfecţiunea: „Toate produsele la care lucrez sunt migăloase, nici nu cred că am vreun produs care să poată fi făcut în mai puţin de o oră. De exemplu, săpunurile împâslite – ele pot fi din comerţ sau de casă, depinde de comanda făcută de client. Cele sub formă ovală pot fi folosite la duş ca săpun abraziv sau ca design, mai ales că au forma ouălor de Paşte”, poveşteşte Dana şi îţi vine să o opreşti pentru lămuriri. Săpun împâslit? se ridică o întrebare firească… Ei bine, da, se pare că nu este în lume un exfoliant mai fin, iar Andreea îl recomandă după ce l-a încercat, la propriu, pe propria piele: “Eu prima dată am primit un săpun împâslit şi vă pot spune că îşi face treaba extraordinar de bine, nu trebuie să foloseşti bureţi, în plus, lasă pielea foarte fină, chiar dacă lâniţa folosită pe el se înmoaie”. Un asemenea săpun nu costă deloc mult – se vinde cu 10 lei – e un cadou perfect pentru femei şi nici că găseşti pentru un săpun un ambalaj mai potrivit, mai ales dacă îl alegi ca şi cadou de Iepuraş.

Curcubeul din oaza de linişte

Săpunurile împâslite nu sunt însă singurele produse pe care le-ai alege de pe taraba Danei şi Andreei. Ochiul alege primul şi mâinile scotocesc firesc prin nişte flori mari cât cele de magnolie şi realizate în toate culorile şi combinaţiile posibile: „Cu florile se pot accesoriza pălăriile sau sacourile. Am făcut coliere, chiar şi inele, brăţări, cercei. Am pregătite o mulţime de biluţe pe care le voi transforma în coliere. La genţile de damă, am folosit diverse tehnici – pe unele am aplicat batiste de mătase şi apoi am adăugat flori. La o altă geantă am combinat lâna cu caşmirul, un material care rar se găseşte în comerţ, se procură greu şi este foarte scump. Eu l-am găsit la comercianţii de produse vintange. La altă piese am combinat lâna cu batiste de mătase şi cu mătase naturală care şi ea se procură greu. Brâurile sunt inspirate din costumul popular, la eşarfe am combinat lâna cu mătase. Papucii de casă se vând bine, la fel, mănuşile care acum au ieşit din sezon.

Genţile îmi iau mult ca timp de lucru: între cinci şi chiar 12 ore. Chiar am făcut o geantă pe care am oferit-o – era roşie cu o explozie de maci – la care am muncit foarte mult, întrecută doar de o tunică la care am lucrat 13 ore, practic mi-a luat o zi întreagă şi finalizarea am făcut-o de-abia a doua zi. Genţile se fac pe şabloane, doar fermoarul este cusut. Este o tehnică migăloasă, aşa că nu toată lumea îndrăzneşte să se apuce din moment ce necesită multă răbdare”, mărturişeşte femeia care preferă să se ocupe de hobby-ul ei în orele serii, până târziu în noapte. În restul timpului, Dana are serviciul normal şi orele dedicate familiei. Lucrează într-o încăpere mică căreia îi spune „oaza de linişte”: „Aici intru, închid uşa şi, pur şi simplu, uit: îmi rămâne doar lucrul mâinilor şi inspiraţia”.

Tehnică de artist

Cum în judeţ nu există specialişti în tehnica folosită de ea, Dana Stan a deprins totul cu ajutorul Internetului: „Am urmărit multe documentare din Rusia, unde această tehnică se lucrează la alt nivel, dar, cum nu pot să repet ceva, totul este unicat. Indiferent ce ai în minte, finalul ajunge să te surprindă, este cu totul altfel, pentru că lâna lucrează diferit în acest procedeu şi capătă alte forme. Poate asta este şi interesant, că produsul final iese neaşteptat”. Deocamdată, femeia îşi comandă materialele de pe un site autohton, dar se gândeşte serios să colaboreze cu producători străini care oferă cantităţi mai mari şi o gamă diversificată de produse.

În atelierul – oază găseşti tot felul de fire de lână, sub tot felul de dimensiuni şi forme: Dana Stan poate lucra în fir de lână extrafină, cu combinaţie de mătase pentru a obţine produsul finit. Vorbeşte de batiste de mătase, însă acestea sunt de fapt nişte fire fine precum pânza unui păianjen, fie care dau „umbre” savuroase pe stratul de lână: „Acest fetru, cum i se spune, se face în mai mulţi paşi, prin aplicarea mai multor straturi de lână în direcţii diferite. Când aşezi straturile, trebuie să ai grijă ca ele să fie egale, altfel ele se aşează cumva într-un aspect denivelat sau se lasă goluri care apoi nu mai pot fi reparate, aşa că un produs de calitate cere exerciţiu. Peste aceste straturi, dacă se doreşte, se pot aşeza diferite fire de lână naturală, tot felul de cârlionţi ori batistele de mătase şi care se pot aranja în diverse forme. Se mai poate folosi alt gen de fir de mătase care dă un anumit luciu, cu care la final se obţin forme şi texturi diferite. Apoi, totul se amestecă cu multă, multă imaginaţie. Peste aceste straturi de lână combinate se pune apă fierbinte amestecată cu săpun special, pe bază de ulei de măsline, care ajută la reuşita procedeului. Apoi se aplică renumita folie cu bule, apoi se prelucrează cu mâinile atât de mult încât, în momentul în care se ridică produsul, firele nu se mai mişcă”, explica Dana, pe scurt, tehnica pe care o foloseşte ca artistă handmade.

Valoarea gestului potrivit

Să nu credeţi că este simplu, dimpotrivă, este un lucru complicat, unde orice gest greşit poate încurca definitiv procedura, explică Dana: „E nevoie de o îmbinare perfectă, dacă nu, după uscare, produsul nu are aspectul de stofă. După prelucrare, se trece alternativ prin apă caldă, apoi rece, se clăteşte în oţet, apoi se pune la uscat. Produsele se rulează în prosop. Produsele mari, precum cele de îmbrăcăminte, se pot trece prin apă cu balsam de rufe pentru a rămâne moi, apoi de-abia se rulează în prosop, după care se aşează pe umeraşe. Toate produsele mele se pot spăla la mână, cu apă călduţă şi săpun – nu sunt de unică folosinţă”. Răbdare, migală, imaginaţie, îndemânare, studiu – toate la un loc dau naştere unor mici opere de artă, ce pot accesoriza cu succes o ţinută specială. Tehnica împâslirii nu este deloc simplu de executat şi doar cu exerciţiu reuşeşti să dai contur unei flori sau brăţări.

Totul începe de la combinaţia de materiale şi culori. Şi, fără deosebire, toate creaţiile care ies din mâinile ei îi sunt dragi, ne asigură artista în a cărei colecţie găseşti şi produse în “marsala”, culoarea anului 2015: “Te poţi juca cu o gamă largă de culori, iar pentru mine a fost greu la început să combin culorile, motiv pentru care cei care termină o şcoală de artă sunt avantajaţi şi văd lucrurile altfel. La această tehnică iese în evidenţă mult culoarea şi calitatea produsului, de asta nu am o gamă extrem de mare de produse, pentru că prefer calitatea. De aceea cred că voi rămâne mereu la „Felt Boutique”, nu voi avea o fabrică – nu îmi doresc neapărat mai mult, ci mult mai bine!” Ucenica şi proietena sa Andreea pregăteşte nişte coliere aparte şi o colecţie de accesorii asupra cărora preferă să păstreze secretul. Tot ce a vrut să ne dezvăluie este că „sunt inspirate din motivele naţionale”.

Târg de Paşte, la Deva

Dana este fost sportiv de performanţă, a făcut paraşutism în adolescenţă, este pasionată de ski, de mersul cu bicicleta, de sport şi mişcare în general. Şi, cu siguranţă, îşi doreşte să performeze şi în noul domeniu. Iar pe noi să ne uimească şi să ne suprindă cu creaţiile sale unice. Pentru Dana, susţinerea familiei, a prietenilor şi a clienţilor este de nepreţuit. Îi asigură energia necesară să meargă mai departe, să ducă pasiunea sa la rang de artă. La rândul său, o încurajează şi pe Andreea să-şi pună imaginaţia la joacă. Amândouă vor să meargă înainte şi, cu siguranţă, vom mai auzi de Dana şi Andreea, de prietenele lor, dar şi de creaţiile fabuloase cu care vor să cucerească târgurile de hand-made din ţară. Pe cele două nu le veţi putea întâlni în această lună, la Deva, pentru că lucrează din plin să strângă piese pentru târgul din Cluj-Napoca. Însă cine îşi doreşte produse unicat de Iepuraş poate căuta din 3 aprilie la tarabele din Piaţa Unirii. Acolo, autorităţile locale au decis să organizeze, în centrul istoric al Devei, un Târg de Paşte şi de Florii. Administraţia municipiului s-a gândit să le ofere devenilor o alternativă la produsele de serie. Aşa că Deva se alătură marilor oraşe şi organizează pentru prima dată un Târg de Florii şi de Paşte. La tarabe, cumpărătorii vor găsi atât producătorii tradiţionali din judeţ, dar şi artizani şi proprietarii de sere. Evenimentul se va desfăşura în perioada 3-10 aprilie în Piaţa Unirii din Deva.