Hunedoara încă vinde cele mai ieftine terenuri

În judeţul Hunedoara preţul terenurilor agricole este, în continuare, foarte scăzut, în comparaţie cu alte judeţe din ţară. Specialiştii spun că, pentru un judeţ predominant colinar-muntos cum e Hunedoara, acest lucru este normal. Ei adaugă, însă, că este momentul ca hunedorenii să cumpere şi nu să-şi vândă terenurile.

Economiştii spun că anii care vor urma ar putea aduce cu ei relansarea economică, agricolă şi, odată cu ele, creşterea preţurilor, inclusiv la terenuri

Preţul mediu al unui hectar de teren agricol în România este de aproximativ 2.500 de euro. Potrivit unei statistici publicate de portalul de specialitate recolta.eu, preţul maxim al unui hectar de teren arabil în România se situează între 3.800-4.200 de euro, în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. La polul opus, judeţul Hunedoara figurează pe ultimul loc la nivel naţional, cu un preţ cuprins între 1.500 şi 1.800. Printre judeţele unde preţul terenurilor arabile poate ajunge chiar şi la 4.000 de euro pentru un hectar se numără Călăraşi, Giurgiu, Constanţa, dar şi Timiş şi Arad. Judeţe ca Satu Mare, Olt, Dolj sau Vaslui, pe de altă parte, apar în statistici drept judeţele cu preţuri medii: aici proprietarii cer între 2.000 şi 3.000 de euro pe hectar. Specialiştii din domeniu spun că recesiunea a făcu ca, într-un singur an, preţurile la terenuri să varieze chiar şi cu 30-40 la sută.

Cele mai ieftine terenuri sunt în judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi, Harghita, Vrancea şi Bacău. Desigur, sunt şi cazuri de terenuri cultivate, în apropierea Bucureştiului, unde, din cauza poziţiei, un simplu teren agricol poate valora chiar şi câteva milioane de euro. “Cine vrea să cumpere un teren agricol în judeţul Hunedoara trebuie să plătească între 8.000 şi 10.000 de lei.

Cu toate acestea, în zonele în care a existat un interes special, şi nu neapărat de natură agricolă, au fost companii care au plătit chiar şi 50.000 de lei pentru un hectar. Este cazul Deva Gold, care a fost interesată de cumpărarea de terenuri în Certej”, explică Ioan Furca, şeful Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara.

Ce influenţează preţurile terenurilor agricole

Specialiştii în vânzări imobiliare şi specialiştii în agricultură spun că trei criterii importante influenţează preţurile terenurilor agricole. Primul dintre acestea, evident, este productivitatea. Directorul Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara, Ioan Furca, spune că, din acest punct de vedere, preţul unui teren arabil, de exemplu, va fi întotdeauna mai mare decât preţul fâneţelor. Mai mult, un teren lucrat şi a cărui productivitate este cunoscută, va costa mai mult. Comasarea este un al doilea aspect care poate ridica sau coborî preţul terenurilor. Asta deoarece marii fermieri, puşi în faţa unor parcele care le fragmentează exploataţia, sunt dispuşi să plătească pe acestea preţul cerut (desigur, dacă au şi banii necesari), pentru a elimina problema, care le îngreunează munca şi le aduce o cheltuială în plus. Statisticile arată că cele mai multe persoane care apelează la subvenţii (aproape 90 la sută) deţin ferme de subzistenţă, mici şi medii, cu suprafeţe agricole de cel mult 10 hectare, iar acest lucru ţine marii investitori la distanţă.

Spuneţi “NU” vânzării terenurilor la străini

Cel de-al treilea aspect care poate influenţa preţurile terenurilor este specula: cumpărarea de terenuri agricole la un preţ mic pentru ca acestea să poată fi vândute, câteva luni sau câţiva ani mai târziu, la un preţ de câteva ori sau chiar câteva zeci de ori mai mare. Specula terenurilor agricole, deşi un fenomen real, în condiţiile în care legislaţia nu prevede obligativitatea întreţinerii şi cultivării terenurilor, astfel încât acestea sunt uşor de administrat şi nu impun cheltuieli suplimentare, nu este, totuşi, un fenomen în judeţul Hunedoara.

Şeful Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara, Ioan Furca, spune că aspectul cel mai îngrijorător este vânzarea terenurilor agricole către străini. Acest lucru este posibil încă din 2013, când a fost eliminată restricţia străinilor de a cumpăra terenuri agricole în România, cu excepţia cazului în care ar fi făcut acest lucru în asociere cu o firmă românească.

Ioan Furca spune că înstrăinarea terenurilor agricole riscă să ne pună într-o poziţie extrem de dezavantajoasă, ba chiar riscantă, dar şi să compromită o posibilă redresare a agriculturii româneşti în anii care vor urma. Rapoartele oficiale arată că, până acum, la nivel naţional, străinii au ajuns să controleze aproximativ 10 la sută din totalul terenurilor agricole.

România versus Europa şi Rusia

În ţările din centrul Europei preţurile depăşesc 8.000-10.000 de euro pentru un hectar, iar în vest acestea pot fi chiar mai scumpe. Ţara noastră are disponibile peste 8 milioane de hectare de teren arabil, dinre care 80.000 de hectare sunt în judeţul Hunedoara. În total, conform statisticilor Direcţiei pentru Agricultură, Hunedoara are 300.000 de hectare de teren agricol, în timp ce fondul forestier ocupă 365.000 de hectare, dintr-o suprafaţă totală de 7.000 de kilometri pătraţi. În condiţiile date, terenurile din judeţul Hunedoara nu sunt doar unele dintre cele mai ieftine din ţară, ci şi unele dintre cele mai ieftine din Europa.

Doar terenurile din Rusia se vând mai ieftin: chiar şi numai 2-5 la sută din valoarea terenurilor din Uniunea Europeană. Anunţurile de pe site-urile de profil arată că, unele dintre cele mai scumpe terenuri agricole din Rusia pot fi chiar şi de cinci ori mai ieftine, în comparaţie cu terenurile din Uniunea Europeană: terenurile agricole ruseşti încă se mai vând chiar şi cu numai câteva sute de euro pentru un hectar.

În Bulgaria, în schimb, preţurile terenurilor agricole au crescut mult în ultimii ani, ajungând chiar să se tripleze, în unele cazuri. Tendinţa generală sugerează că piaţa terenurilor agricole se va dezvolta în anii următori, în condiţiile în care preţurile sunt, încă, scăzute, dar cerere există. Experţii din cadrul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara spun că hunedorenii ar face bine să cumpere, nu să vândă terenuri, în situaţia în care anii care vor urma vor aduce o creştere a preţurilor, pe fondul ieşirii lente din criză.