Paradoxul apei în judeţ: sunt reţele, nu sunt bani

Deşi judeţul nostru se clasează pe locul cinci pe ţară la capitolul reţele de apă şi canalizare, unul din zece hunedoreni nu are apă la robinet pentru că familia lui nu îşi permite să plătească facturile. Sute de familii au fost debranşate de ApaProd şi ApaServ în ultimii ani, în judeţ, după ce au acumulat datorii imense, pe care furnizorii nu le-au mai putut recupera. Mai mult, asociaţiile de proprietari unde locuiesc rău-platnici stau cu teama permanentă de a nu fi debranşate şi primesc, la fiecare câteva luni, somaţii pentru achitarea restanţelor.

Unul din 10 hunedoreni renunţă benevol să mai consume apă furnizată în reţea sau ajunge să fie debranşat, din cauză că el sau vecinii lui nu au bani pentru plata facturilor

Lungimea sistemelor de canalizare din judeţul Hunedoara depăşeşte, potrivit celor mai recente rapoarte, 800 de kilometri. Din 2007 şi până în 2011, distanţa pe care se întind sistemele de canalizare din judeţ a crescut cu 160 de kilometri, după cum arată cifrele înregistrate de Direcţia de Statistică a Judeţului Hunedoara, de la aproape 640 de kilometri. Lungimea reţelei de distribuire a apei potabile a crescut şi ea, în acelaşi interval, cu peste 270 de kilometri. Autorităţile susţin că judeţul nostru se situează în top 5 pe ţară, în funcţie de criteriul reţelelor de apă şi canalizare. Hunedoara se clasează imediat după Cluj, Bucureşti, Brăila şi Braşov, care ajung la o rată de conectare la sistemul de canalizare de 90 la sută. În judeţul nostru, în medie, un sfert dintre locuitorii judeţului încă mai cară apă de la fântână şi folosesc toaleta din curte. La coada clasamentului, în judeţele Ilfov şi Teleorman, abia o persoană din cinci (20 la sută) are acces la o toaletă modernă.

Deva stă cel mai bine la capitolul confort

Pe de altă parte, chiar dacă, în ultimii ani lungimea sistemului de canalizare din judeţ a crescut cu aproape 200 de kilometri, zeci de localităţi continuă să nu beneficieze de reţele de apă curentă şi canalizare.

Chiar şi în unele oraşe ale judeţului încă mai sunt străzi care nu au canalizare. Dintre toate municipiile, Deva stă cel mai bine la capitolul canalizare. Astfel, la Deva peste 4.200 de case au apă la robinete, aproape 3.500 de case beneficiază şi de canalizare, iar peste 420 de asociaţii de proprietari au reţele de apă şi canal. În Hunedoara, în schimb, aproape 3.300 de case au acces la reţele de apă, în jur de 2.200 pot utiliza serviciile de canalizare, iar aproape 800 de asociaţii de proprietari beneficiază de apă şi canalizare. Potrivit autorităţilor sanitare, în zona Deva aproape 95 la sută este aprovizionată cu apă de la reţea. În zona Hunedoara, din aproape 69.400 de persoane au acces la reţeaua de apă potabilă peste 80 la sută, iar în zona Petroşani rata ajunge la 70 a sută. La Haţeg, rata de acces la apă potabilă, potrivit rapoartelor sanitare, este de 80 de procente, la Simeria de 82 la sută, la Orăştie de 93 de procente, la Călan sub 70 la sută, iar la Brad depăşeşte 80 la sută. Cel mai prost la capitolul acces la apă potabilă din reţeaua publică stau hunedorenii care locuiesc în zonele Uricani şi Lupeni, cu o rată similară de numai 65 la sută.

Tot mai puţini hunedoreni au apă la robinete

Paradoxal, în jur de 80 la sută dintre locuitorii judeţului (aproximativ 280.000) sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile, după ce procentul a înregistrat o scădere drastică, de aproape 15 la sută în ultimii cinci ani. Scăderea a apărut ca urmare a depopulării oraşelor prin fenoenul migraţiei hunedorenilor de la oraş la sat. Astfel, mai bine de 90 la sută dintre hunedorenii care locuiesc la oraş au (teoretic) apă la robinete, în timp ce de sisteme de canalizare beneficiază doar 80 la sută dintre locuitorii judeţului. Pe de altă parte, unul din zece hunedoreni nu are apă la robinet, potrivit statisticilor, care urmare a faptului că familia sa ori vecinii săi nu au bani pentru a plăti facturile către ApaProd şi ApaServ, societăţi care recurg la debranşări.

Atenţie: doar patru izvoare au apă potabile!

În aceste condiţii, pentru hunedorenii care au fost debranşaţi ca urmare a datoriilor uriaşe acumulate de asociaţiile de proprietari, singura soluţie rămân izvoarele unde apa curge gratuit şi de unde, persoanele nevoiaşe pot umple şi căra apă cu bidoanele sau canistrele. Totuşi, autorităţile sanitare ne reamintesc că doar patru dintre izvoarele judeţului au apă potabilă certificată. Apa de la celelalte izvoare este dovedită prin teste de laborator a fi nepotabilă, aşa că nu ar putea fi folosită decât pentru udarea recoltelor.

Cu toate acestea, unii dintre hunedoreni iau apă de a izvoarele nepotabile pentru băut, sunt convinşi că este mai bună decât cea de la robinet: nu doar că o pot lua gratit, dar şi calitatea ei este mai bună. Complet eronat, spun reprezentanţii Direcţiei de Sănătate publică Hunedoara, care avertizează că apa din majoritatea izvoarelor din judeţ este infestată cu bacterii periculoase, cu chimicale sau nu respectă alte criterii de calitate. Ivoarele de unde puteţi să vă aprovizionaţi cu apă, în cazul în care fie nu sunteţi branşaţi la reţea, fie aţi fost debranşaţi din cauză că nu aţi avut cu ce plăti sau, mai rău, vecinii nu au plătit, dar a fost afectată şi familia dumneavoastră, sunt: izvorul cunoscut sub numele “Izvorul de sub piatră” din Buceş, două izvoare din apropiere de localitatea Vulcan şi unul din apropiere de Călan (între Crişeni şi Oraşul Nou). Dacă veţi bea apă din izvoarele fără plăcuţe de avertizare sau cu plăcuţe pe care scrie “Apa nu este potabilă!”, riscaţi să vă îmbolnăviţi.