O idee fabuloasă, câteva personaje bine conturate, muzică veselă şi lumea copilăriei e gata să intre pe scenă. La Deva, într-un spectacol total, vreo 700 de copii, părinţi şi bunici au cântat, s-au jucat şi au aplaudat odată cu cei de la Gaşca Zurli. “Întâmplări din lumea poveştilor” a adus în oraş un teatru care a devenit fenomen naţional şi care, la sfârşitul lunii, duce prima producţie românească pentru copii pe o scenă precum cea de la Sala Palatului.
Artiştii entuziaşti au reuşit să ţină o sală întreagă în picioare de la începutul până la sfârşitul spectacolului
“Unu-doi, unu-doi, am venit cu drag la voi!”, se aude de pe scenă imediat ce se ridică cortina şi sala vuieşte de strigăte şi aplauze. “Ia să văd! Să ridice mâna cine a venit la spectacol în seara asta! Uau, câtă lume a putut să ajungă! Bună seara! Bună seara! Aţi văzut că ne-am ţinut de promisiune şi că am revenit chiar dacă este o lună infernală pentru noi? Cea mai grea lună din istoria Găştii Zurli”, strigă Tanti Prezentatoarea, Mirela Retegan, creatoarea trupei care, miraculos, stârneşte voia bună tuturor generaţilor din sală. Fără discuţie! Copiii sunt chitiţi pe distracţie, unii părinţi ştiu deja piesele şi sunt gata de acţiune, în timp ce alţii (încă) rezistă. Habar nu au ce-i aşteaptă! În câteva minute, vor fi luaţi pe sus de tornada bucuriei şi duşi în lumea copilăriei. Îmbrăcaţi simplu, dar vesel, în toate petecele şi dungile curcubeului, cu nasturi mari şi pălării haioase de toate soiurile, zurliii ţopăie molipsitor. “Unu-doi, unu-doi” şi copiii preiau ritmurile simple, dar ample. Răspund instant veseliei de pe scenă. Cum majoritatea părinţilor stau cu picii în braţe, adulţii simt ritmul din plin. Sunt o mână de oameni aduşi pe scenă de o fostă jurnalistă, care joacă rolul de “Tanti Prezentatoarea”. Râde spontan la fiecare glumă, iar cele mai multe hohote i le stârneşte Fetiţa Zurli şi nu e de mirare. Ia citiţi cum îşi prezintă colegii: “El este Clopoţel şi este întrebăcios, adică pune multe întrebări, el este Truli şi este iste-istecios, Yuppi este constructor – cel mai iscusit!, iar Zdrăngănel toată ziua zdrăngăneşte, pentru că e mare dansator. O avem cu noi şi pe Zâna Bună, dar şi o vrăjitoare Tura-Vura”. Ar vrea să devină “pompiereasă”. Sună cunoscut?
Zâmbete vs. murături
Unele fetiţe, deja puse-n temă, au venit la spectacol cu recuzita potrivită
Până una alta, Fetiţa Zurli este cea mai iubită fetiţă din ţară: “Eu sunt fetiţa Zurli, dar sunt ca toate fetiţele din România şi dacă vreţi să ştiţi, există şi nişte băieţi Zurli, destul de mulţi pentru că vin la spectacole şi poartă cornete ca ale mele. Ştii ce sunt cornetele astea? Sunt cornete de îngheţată! Dacă vrei, la vară, îţi dau şi ţie puţină!”. Adăugaţi la asta un glas subţire, dar serios, nişte ochi mari şi codiţe şi aveţi personajul perfect. În jurul ei, băieţii completează trupa şi sar precum copiii lăsaţi liberi pe un câmp deschis. Cântă, se joacă “clopoţel”, fredonează versuri gen: “Ini-mini-maini-mo, vreau să fiu un cal maro” sau dansează în figuri: “Cucu-bau la stânga/ Cucu-bau la dreapta/ Cucu-bau pe vârfuri/ Cucu-bau în fund/ Cucu-bau, cucu-bau/ Vreau să plec, dar tre’ să stau”. Totul din ce în ce mai rapid şi mai rapid: “Atenţiune! Accelerăm!” Melodia “Am o căsuţă mică aşa-aşa/ şi fumul se ridică aşa ş-aşa” provoacă dezmăţ muzical.
La “Cântecul răţuştei”, băieţii poartă colac galben, cu cap de răţuşcă, iar, pe creştet, ochelari şi tuburi de scafandru: “Dau din aripioare şi fac mare haz”. La un moment însă, fetiţa se bosumflă: “Ha!”, icneşte “copila”, cu capul şi mâinile aplecate pe lângă corp şi ochii ciuliţi a supărare. Tanti Prezentatoarea vine să facă ordine: “Ce s-a-ntâmplat?”. “Ha!”, bufneşte iar Fetiţa Zurli cu braţele încrucişate şi nasul aruncat în vânt. “M-am supărat! Pe băieţi! Că nu vor să se joace cu mine!” toată întâmplarea are însă tâlcul ei: de fapt, micuţilor li se arată cât de “frumoşi” sunt când se oftică. Aşa că toată sala este pusă să exerseze “faţa de murătură”: “Hai, faceţi feţe de murătură, apoi mâinile în faţă, peste ochi! Dilibam-dilibum! Feţele de murătură se transformă în prăjituri… Acum! Ieeee!”, strigă Mirela când din sală se întorc sute de zâmbete. Iar concluzia? “Gaşcă Zurli! Trebuie să remarcăm: producţia de murături a dat faliment la Deva!”
Deva e Zurli!
Reacţia publicului, mai ales a “publicului mic”, a fost pe măsura prestaţiei de pe scenă
Cornetele pe care le poartă Fetiţa Zurli nu sunt doar de decor – ele îi dau puteri să facă tot felul de lucuri “trebuincioase”. Ca, de exemplu, să strângă jucăriile şi să facă curat în cameră. Numai că funcţionează şi la adulţi, ne încredinţează Tanti Prezentatoarea: “Ştiţi cum funcţionează invers cornetele la oamenii mari? Dacă mami vine acasă foarte obosită sau supărată îi puneţi cornetele şi se înveseleşte imediat”. Fetiţa îşi primeşte cordeluţa cu cornete şi îndemnul: “Hai, apucă-te de treabă!”. Cine are micuţi ştie că nu e uşor: “Aucilicăăă, până ajung eu până la broscoi”, geme fata şi îşi târâie picioarele către jucărie: “Auuu!… Mai bine îl chem pe lup şi gata! Mă ajutaţi să-l strig? Daaa! Tragem aer în piept, năsucul în vânt, punem mânuţele aşa lângă gură şi strigăm tare: Lupule!”. Sala devine cor şi scepticii privesc uimiţi în jur la mobilizarea masivă a oştii de pici şi adulţi picaţi în mintea copiilor. Bineînţeles că e vorba de lupul din Scufiţa Roşie, chemat pe motiv că: “Lupul ştie toate scurtăturile!” Apoi, toată sala trece la joc: copiii îşi aleg ca parteneri de lovit palmele părinţi şi cântă din toţi plămânii: “rempompi, poleri, polereasca, rempompi, rempompa, anacadesa, conseniora, conseniora: bum bum bum”. La “bum bum”, toată lumea se gâdilă. E momentul unic în care părinţi serioşi – politicieni, procurori, cercetători – devin brusc micuţi şi trăiesc bucuria simplă a copilăriei: se joacă şi râd cu gura până la urechi. Pur şi simplu, 700 de suflete strălucesc de veselie. Pe bune, oameni buni!
Ce mai Tura Vura!
“Tura Vura”, personajul negativ care nu le provoacă micuţilor coşmaruri
La un moment, cei patru băieţi Zurli intră cu un carton mare şi Tanti Prezentatoarea stârneşte sala: “Trebuie să spuneţi: Uauuu! Şi apoi să aplaudaţi foarte tare!”. Sala numără – la cinci, actorii întorc foaia, pe care scrie mare “Gaşca Zurli iubeşte Deva”. Fetiţele urlă şi Yuppi explică: “Asta este dovada noastră de iubire!” de pe scenă, trupa îşi face fotografie cu 1.400 de mâini în aer! După show, Mirela Retegan zice: “Trebuie să vă spun că oamenii de aici sunt minunaţi! Povesteam cu colegii imediat după ce s-a tras cortina. Ştiţi ce sunt foarte frumoşi la Deva? Părinţii! Toţi copiii sunt foarte frumoşi, dar nu în toate oraşele am avut parte de oameni mari atât de frumoşi. Deci Gaşca Zurli vreau să aplaude oamenii mari din Deva!
Îi aplaudăm tare, tare, tare!”. În spectacol, apare şi Zâna Bună, care poate să-ţi îndeplinească orice dorinţă potrivită, dar şi ciudata vrăjitoare Tura Vura, murdară şi cu păr verde, încâlcit: îi şopteşte ceva la ureche şi Tanti Prezentatoarea izbucneşte în hohote de râs: “Vai, ştiţi ce vrea să se facă?”. Vrăjitoarea pufneşte: “Eu ţi-am spus ţie, dar tu nu trebuie să le spui lor!”, iar femeia îi explică lui Tura Vura, dar să priceapă copiii: “Nu ai cum să te faci ceea ce vrei tu să te faci pentru că: în primul rând, nu te-ai spălat de 150 de ani; nu te-ai pieptănat de 7 ani, de când nu a mai văzut coama asta o perie de păr! Nu vorbeşti corect, mănânci cartofi prăjiţi şi ciocolată de dimineaţa până seara; nu ai mers o zi la grădiniţă sau la şcoală şi nu ştii o grămadă de lucruri”. Tura Vura se încăpăţânează. Vrea prinţesă: “E plictisitor la grădiniţă şi la şcoală. Ce să caut eu la grădiniţă? Să-nveţi! Spune-mi cât fac doi plus doi? Ăăă… trei”, zice vrăjitoarea şi ridică degetele, în timp ce copiii din sală se prăpădesc de râs şi zbiară “patru!”. “Acum înţelegi? Copiii au învăţat la grădiniţă!”. Toată trupa se pune pe cântat: “Olala, olala, Tura Vura ştii ceva? Nu-i corect, ai greşit, pe noi nu ne-ai păcălit”, iar vrăjitoarea o ţine tare: “Eu la şcoală nu mai merg, cu radiera nu mai şterg, desenez cu mătura şi sar gardul cu coarda, vreau caiete mâzgălite şi cărţi rupte şi-ndoite!”.
“Trei, doi, unu! Să vină muzica!”
“Zurli e magie! Este ora de educaţie altfel! Am înlocuit ora de educaţie formală cu un spectacol şi au venit special pentru voi – Truli, Zdrăngănel, Yuppi, Zâna Bună şi Fetiţa Zurli, care vine în scenă strigând: «Pupici cu sclipici! Eu sunt Mirela Retegan, Tanti Prezentatoarea pentru spectatori», şi mai e o vrăjitoare specială, Tura-Vura”. Apoi întreaga echipă iese pe scenă să-şi aplaude publicul – nimeni nu mai stă pe scaune, se aplaudă, se cântă se strigă: “Suntem Zurli! Vreţi si voi? Da, da, da şi eu aş vrea/ Să primesc în dar prietenia ta”. Totul se termină într-o ploaie de confetti.
Fetiţa Zurli e de-a locului: a făcut patru ani de gimnastică la Deva, dar acum vrea să se facă: “educatoare, cofetară, pompieră şi mămică” şi crede că: “Nu toată lumea ştie lucrurile pe care le ştie toată lumea”, explică Mirela: “Ei cântă, ei se descântă, se descurcă. E exact ca în relaţiile pe care copiii le au între ei şi de-asta ne şi iubesc copiii foarte tare: pentru că îşi regăsesc pe scenă jocurile şi manifestările. De la noi, învaţă foarte multe lucruri şi cum să corecteze anumite părţi. Noi nu le spunem copiiilor «trebuie să faci aşa …», ci am înlocuit aceste sfaturi şi interdicţii cu un spectacol al imaginaţiei. Le spunem pe scenă că Tura Vura a mâncat la micul dejun doar cartofi prăjiţi şi ciocolată. Are forţă să ne învingă? Bineînţeles că vrăjitoarea pierde şi copiii fac singuri conexiunile. Degeaba îi explici unui copil de 5 ani care sunt alimentele care îi fac rău şi îi spui precum un nutriţionist. Mai bine îl faci să spună: «Nu vreau să fiu în trupă cu Tura Vura!». Este cel mai caraghios personaj negativ din lume, e construit în aşa fel încât copiii nu se tem de el, nu le transmite coşmaruri şi ideea e că i-am găsit corespondent în viaţa de zi cu zi. Când copiii întâlnesc mai târziu în viaţă un cocalar sau un şmecheraş îl vor identifica cu Tura Vura. Ei trebuie să ştie că te întâlneşti cu asemenea personaje şi nu forţa este cea care le elimină, ci puterea cu care noi le înfruntăm, gândirea pozitivă şi curajul cu care stăm în faţa lor. Tura Vura nu vrea decât să încurce lucrurile, să îi convingă pe copii să nu mănânce sănătos, să nu se spele sau pieptene şi nici să nu meargă la grădiniţă. Tura Vura este regina lui NU”.
Toată povestea Zurli s-a născut în urmă cu opt ani, pe vremea când fetiţa Mirelei avea 4 ani: “Eu mi-am dorit, ca mamă, să-i explic lumea într-un fel în care ea s-o înţeleagă. Ea a fost destul de norocoasă ca eu să fiu destul de deschisă şi talentată ca să pot să-i creez câte-o poveste pentru fiecare lucru pe care ea trebuia să-l cunoască fără să aibă sentimentul că învaţă, fără să se simtă copleşită, pusă la punct în permanenţă şi obosită. Toată povestea asta pusă în scenă este Gaşca Zurli”.
Câteva replici în “spiritul Zurli? “Aucilică mămăligă! Am fost la Cetate şi am respirat aer de curat. Când eram gimnastă aici pe jos am urcat”, zice Fetiţa Zurli, iar Yuppi: “Eu am urcat pe trepte şi am numărat 114 trepte. Ce, nu ştiţi că sunt 114 trepte!?”.
Fain ! Felicitari !