Anual, 100 de hunedoreni sunt depistaţi cu hepatită

În fiecare an, în judeţul Hunedoara, mai mult de 100 de persoane sunt depistate cu una dintre formele de hepatită acută, în timp ce numărul cazurilor de hepatită cronică este de 10 ori mai mare. Cea mai răspândită afecţiune în judeţul Hunedoara a fost hepatita A. Îngrijorător este că incidenţa hepatitei virale tip A a fost, în 2012, de aproape 17 la 100.000 de locuitori, cu 35 la sută mai mare faţă de 2011, când România se afla, oricum, pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul îmbolnăviri!

Raportul anual al Direcţiei de Sănătate Publică arată că anul trecut, în judeţul nostru s-au înregistrat trei focare de hepatită, la Petroşani, Lupeni şi Deva. Medici au făcut dezinfecţie în focare, cu sprijinul autorităţilor locale, la nivelul colectivităţilor de copii (şcoală, grădinită), dar au făcut şi educaţie sanitară hunedorenilor aflaţi în risc de a contracta boala. Din nefericire, în ţară avem cea mai mare rată de prevalenţă şi la virusul B, şi la virsul C de infecţii cronice. 3,2% pentru hepatita C şi 4,4% pentru hepatita B, cifre care ne încadrează în zona medie de prevalenţă în lume, dar mare pentru Europa, unde cele mai multe ţări au rate mult mai mici. Estimările arată că avem aproape 650.000 de oameni infectaţi cu virsul C în România şi aproape 1.000.000 de pacienţi infectaţi cu hepatita B.

20 la sută dintre copii sunt fără imunizare

Vaccinarea împotriva hepatitei A nu este cuprinsă în Programul Naţional de Imunizare, însă vaccinul împotriva hepatitei B este inclus în acest program, iar prima etapă se face chiar în prima zi de viaţă a nou-născutului. Cu toate acestea, potrivit statisticilor, doar puţin peste 80 la sută dintre copii au primit, în ultimii ani, toate cele trei doze, pentru ca vaccinarea să fie completă. Medicii spun că acest lucru se întâmplă din cauza neglijenţei părinţilor, care uită, nu doresc sau nu mai revin la doctor şi pentru ultimele două etape de vaccinare. În ultimii ani, în jur de 15 copii dintr-o sută nu au mai fost imunizaţi împotriva aşa-numitelor boli “ale copilăriei”.

Hepatita virală este o inflamaţie a ficatului cauzată de un virus. Există cinci virusuri hepatitice diferite: A, B, C, D şi E. Toate aceste virusuri provoacă infecţii pe termen scurt sau acute. Cu toate acestea, virusurile hepatitice B, C şi D pot provoca şi o infecţie pe termen lung, numită hepatită cronică, care poate duce la complicaţii care pot pune viaţa în pericol: ciroza, insuficienţa hepatică şi cancerul hepatic. Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni în fiecare an. Virusul hepatitic A, cunoscut şi sub denunirea de “boala mâinilor murdare”, se transmite prin nespălarea mâinilor şi apă contaminată. Aceasta poate fi, de asemenea, contractată prin consumul de crustacee crude care au provenit din ape contaminate din cauza canalizării. Celelalte virusuri hepatitice, respectiv B, C şi D, se transmit prin sânge, fluide şi prin act sexual neprotejat.

Hepatita B, de 100 de ori mai contagioasă ca HIV

Şi pentru hepatita A există vaccin. Tratamentul, în termen de câteva săptămâni de la expunerea la virus, poate aduce, de asemenea, o imunitate pe termen scurt. Puteţi reduce riscul de expunere prin respectarea regulilor de igienă şi salubritate şi evitarea consumului de apă care provine din surse nesigure. Deoarece hepatita A determină doar o hepatită acută, organismul este adesea capabil să elimine singur infecţia în câteva săptămâni. Cu toate acestea, hepatita A poate provoca uneori diverse complicaţii. La nivel mondial, se estimează un număr de 1,4 milioane de cazuri noi anual şi, deşi nu se cronicizează, ele pot genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate.

În 2011, 29 ţări din Europa au raportat aproape 12.700 cazuri confirmate, cu o rată globală de 2,51 la 100.000 de locuitori. Cele mai mari rate au fost înregistrate în România (12 cazuri la 100.000 de locuitori), Estonia (11 cazuri) şi Slovacia (7 cazuri la 100.000 de locuitori). Hepatita B este una dintre cele mai frecvente infecţii virale din lume. OMS estimează că două miliarde de oameni au avut infecţie cu virusul hepatitei B şi aproximativ 350 de milioane de oameni trăiesc cu infecţii cronice. Virusul este extrem de contagios, de 50-100 de ori mai contagios decât HIV în cazurile de înţepături de ac. Infecţiile acute de hepatita B depăşesc frecvent şase luni. Însă, în cazul în care infecţia devine cronică, aceasta poate provoca complicaţii mult mai grave.

Cu cât persoanele sunt mai tinere când se infectează, cu atât mai probabil vor dezvolta infecţii cronice. Hepatita C este diferită de hepatita B prin faptul că organismul este în general incapabil să elimine singur virusul şi, prin urmare, infecţia devine cronică. Hepatita D apare numai la persoanele care sunt infectate deja cu virusul hepatitei B şi se transmite prin contact cu sânge infectat. Hepatita E se transmite în principal prin consumul de alimente sau apă potabilă care au fost contaminate de materiile fecale ale unei persoane infectate. În prezent, există un vaccin pentru a preveni hepatita E, dar acesta nu este disponibil pe scară largă. Nu există tratament pentru hepatita E. În mod obişnuit, hepatita E este autolimitată.