Un licăr de speranţă pentru cetăţile dacice

Pe 14 mai patru membri ai Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO au urcat în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Invitaţia a fost făcută de Consiliul Judeţean, cu multe săptămâni înainte, aşa că nu se putea anticipa faptul că, joi, în ziua dedicată vizitelor în teren, în zonă va ploua cu găleata.

Reprezentanţii comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO au văzut la faţa locului dezastrul de la Costeşti, iar imaginile de acest fel se repetă în toate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Cu o zi înainte de sosirea parlamentarilor existau toate premisele ca vizita să se transforme într-o discuţie de birou sterilă şi… cam atât. Ajunşi la Deva, parlamentarii n-au comentat deloc atunci când gazdele le-au spus că, totuşi, e foarte important să vadă monumentele. Cinci ore au stat în ploaie, au ascultat, au întrebat şi iar au ascultat, lucru care-l face pe Vladimir Brilinsky, administratorul Sarmizegetusei Regia, să creadă că, de data asta chiar a avut de-a face cu politicieni cu adevărat interesaţi de soarta cetăţilor dacice: “Am avut la Regia vreo nouă miniştri ai culturii şi, cred, aproape 100 de parlamentari, până acum. Simplul fapt că membrii comisiei au stat să asculte şi să analizeze la faţa locului situaţia, vreme de cinci ore, pe o ploaie câinească, îmi dă o speranţă. Mai mult, de data asta discuţiile au fost mult mai aplicate şi lipsite de formalism. Cred că toţi domnii parlamentari au înţeles ce înseamnă Sarmiz Regia şi cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”.

Vizită comparativă

Mai întâi, membrii Comisiei comune pentru relaţia cu UNESCO au urcat la Costeşti – Cetăţuie, cea mai uşor accesibilă cetate dacică din complexul aflat în Munţii Orăştiei, obiectiv inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Îngrijitoarea sitului s-a pensionat. Consiliul Judeţean nu a mai avut posibilitatea legală de a angaja pe altcineva. Hectarele ocupate de prima capitală cunoscută a Daciei Libere sunt acum… păşune neîngrijită. Aşa se face că vizita a avut loc printre zone intens “pigmentate” cu bălegar, sau parţial invadate de tufişuri. Apoi aceiaşi parlamentari au ajuns la Sarmizegetusa Regia, loc în care, de vreo doi ani încoace, oameni ai zonei angajaţi de Consiliul Judeţean muncesc zi de zi. Iar diferenţa a fost evidentă pentru membrii comisiei parlamentare. La Regia există un regulament de vizitare, jandarmii păzesc zona 24 de ore din 24, vizitatorii nu se mai urcă pe vestigii, iarba este cosită ori de câte ori e necesar, iar zona este curăţată în continuu de doi ani încoace. La Costeşti – Cetăţuie, la Blidaru, la Piatra Roşie, la Băniţa şi chiar dincolo, în judeţul Alba, la Căpâlna, nu ai şti că te afli într-un sit UNESCO dacă un indicator ruginit nu ţi-ar arăta asta. Ai crede că eşti în câte-o poiană cu urme de ziduri ciudate şi cu plinte de piatră aliniate de cineva, cândva.

Două urgenţe

A doua zi, membrii comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO declarau la Deva că, în sfârşit, au înţeles mult mai bine cât de importante sunt cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi s-au angajat să militeze fiecare pentru rezolvarea a cel puţin două probleme extrem de importante: transferul cetăţilor dacice de la Băniţa, Piatra Roşie, Blidaru şi Costeşti în administrarea Consiliului Judeţean, respectiv amendarea Codului Silvic în aşa fel încât pentru un copac care pune în pericol zidurile dacice să nu mai fie nevoie de proceduri complicate, uneori aproape imposibil de parcurs în timp util, pentru a fi tăiat. Această situaţie persistă şi la Sarmizegetusa Regia, pentru că hotărârea de guvern prin care capitala dacică a fost transferată la Consiliul Judeţean nu are prevederi clare în ce priveşte problema de ordin silvic, şi se manifestă şi mai grav în cetăţile de la Piatra Roşie şi Căpâlna.

“Am şi redactat un amendament la Codul Silvic pe care nu-l putem face încă public. Mai întâi dorim să şi-l asume toţi membrii comisiei. Iniţiativa noastră va propune scoaterea din fondul forestier a terenului pe amplasamentul căruia se află cetăţile Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie şi Căpâlna, astfel încât să se poată efectua lucrări de întreţinere, conservare şi restaurare a acestor monumente”, a declarat, la Deva, preşedintele comisiei pentru relaţia cu UNESCO, senatorul Traian Igaş.

Secretarul aceleiaşi comisii parlamentare Dorin – Mircea Dobra, a remarcat ceea ce, mai ales presa locală arată de mai bine de 10 ani: faptul că lucrurile se pot rezolva uşor, cu nişte semnături puse pe câteva documente bine gândite: “Importanţa complexului cetăţilor dacice este certificată de însuşi statutul său de obiectiv UNESCO. Bucuria noastră este că am găsit aici, la Hunedoara, oameni destoinici care nu fac decât să ne spună «Daţi-ne nouă dreptul să administrăm acest ansamblu». Adoptarea acestei decizii nu înseamnă decât intrarea pe o rută europeană. Domniile lor cer ca organismele locale să aministreze o realitate locală. Face parte din conceptul european de guvernanţă. E nefiresc să ai decizii date de la Bucureşti în legătură cu Hunedoara, atâta timp cât cei de la Hunedoara ar putea administra mult mai bine aceste lucruri. Dacă aş fi prim ministru aş face următoarea şedinţă de guvern la Deva. Sunt câteva decizii care stau într-un pix nu mai mult şi le-aş lua pe toate aici, la Deva, şi lucrurile s-ar rezolva. Sarmizegetusa Regia este în administrarea Consiliului Judeţean şi se vede, dar mai sunt alte patru cetăţi care nu sunt încă în administrarea Consiliului Judeţean şi se vede”.