“În funcţie de forma de învăţământ absolvită, candidaţii înscrişi pentru a participa la această sesiune a Bacaluareatului sunt distribuiţi astfel: 163.462 – zi, 2.943 – seral şi 2.540 – frecvenţă redusă”, scrie Ziarul Hunedoreanului. Hai, că nu-i greu: BA-CA-LA-U-REA-TU-LUI.
“Incendiatorii casei din Şoimuş trimişi la judecată”, titrează Mihaela Tămaş, în Servus Hunedoara. Trimişi în judecată, nu la judecată, aşa-i? Şi mă aşteptam să văd o virgulă care să ţină loc de predicat, dar nu am văzut-o. Poate sunt eu prea pretenţios.
“Directorul general al DGASPC Hunedoara, şi trei angajaţi ai CJ Hunedoara, trimişi în judecată de DNA”, scrie şi Nicoleta Bumbac, în Mesagerul Hunedorean. Oamenii ăştia nu prea au idee când se pun şi când nu se pun virgule… iar dacă au ajuns să lucreze în presă şi încă nu au învăţat, mă îndoiesc că o să mai aibă cine să-i înveţe. Nici măcar eu nu mai am răbdare…
“În sfârşit! Se reabilitează cu bani publici şi un bloc din Hunedoara.”, anunţă Ciprian Iancu, în Glasul Hunedoarei. Da’ de când se pune punct după titlu?
“Înscrierea se poate face la agenţiile locale din Deva, Hunedoara, Petroşani, Brad, Orăştie, Simeria, Haţeg, Călan, Lupeni şi Vulcan, pe baza, actului de identitate – copie şi original […]”, scrie Raluca Stroia, în Glasul Hunedoarei. Cum spuneam: virgulele şi jurnaliştii nu se prea întâlnesc, iar când se întâlnesc, se fac că nu se cunosc.
“Sesiunea de vară a Bacalaureatului din acest an, va debuta astăzi, când este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română”, scrie Raluca Polmolea, în Servus Hunedoara. Va să zică, facem mişto de copii când nu iau Bac-ul, dar noi punem virgulă între subiect şi predicat, că noi suntem deja salariaţi şi cineva ne plăteşte ca să facem astfel de greşeli. Super!
Când eşti o firmă mare şi-ţi faci reclamă în ziar, ideal ar fi să ai grijă ce cuvinte alegi să tipăreşti lângă numele tău, ca să nu te faci singur(ă) de ruşine, nu? Ei bine, nu neapărat, pentru că iată, o firmă din Hunedoara, firmă mare, nu oricum, se laudă cu următoarele: “CE NE RECOMANDĂ
20 de ani de experienţă şi profesionalism în care am investit în confortul parteneriilor noştrii”. Va să zică, oamenii au vrut să fim siguri că nu ştiu să scrie, de-aia au pus două cuvinte greşite, unul lângă altul: parteneriilor şi noştrii. “Profesionaliism”, cum ar veni!
“Cumpărătorii au găsit, din abundenţă, kurtos kalacs, îngheţată, mici, frigăriui, cartofi prăjiţi, hamburgeri şi diverse alte produse”, scrie Glasul Hunedoarei. Şi continuă: “Comercianţii spun că micii, cartofii prăjiţi şi grătarele au mai mare trecere decât virşli”. Culmea, aici chiar erau necesari doi “i”. N-a fost să fie.
“Adda, o tânără ardeleancă din judeţul Mureş, a devenit rapid o artistă iubită de public”, scrie Andrei Faur, într-un interviu luat artistei şi publicat în Glasul Hunedoarei. Fata este şi foarte sinceră – asta reiese din răspunsurile pe care ea le-a dat la întrebări şi pe care intervievatorul nu s-a chinuit deloc să le editeze: “Să fiu sinceră ideea mi-a venit la duş”, “Sinceră să fiu, nu mă aşteptam ca piesa să prindă aşa bine, dar evident că mă bucur mult”, “Sinceră să fiu, eu încă nu am aflat-o”. Cum spuneam, o fată foarte sinceră!
Una dintre piesele fetei a luat naştere “din dorinţa mea de a mă ştii o ţară întreagă”, după cum declară fata. Eu sunt sigur că ea a vorbit, iar ziaristul Andrei Faur a notat. Iar el a notat greşit, pentru că corect este “dorinţa de a mă şti”. Cu un singur “i”!
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.