Potrivit medicilor, sistemul sanitar se confruntă cu o acută lipsă de sânge, la centrele de transfuzii prezentându-se mai puţini donatori faţă de media obişnuită. Situaţia ar putea duce la deteriorarea stării de sănătate a unor pacienţi sau, mai grav, chiar la pierderea unor vieţi! În Uniunea Europeană, numărul donatorilor reprezintă 7 la sută din totalul populaţiei, cu un vârf de 10 la sută în Danemarca, dar – din nefericire – în România rata nu atinge nici măcar cifra de 2 la sută!
Cine poate fi donator de sânge
Anual, în luna iunie este marcată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii “Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”. Perioada a fost aleasă pentru a aniversa şi data naşterii lui Karl Landsteiner, cel care a creat sistemul grupei sanguine ABO, folosit şi astăzi pentru siguranţa transfuziilor de sânge. Doctorii ne amintesc că cei dragi sau chiar noi am putea avea nevoie, într-o zi, de o transfuzie, iar în condiţiile în care rata donaţiilor de sânge este de trei ori mai mică în România faţă de rata înregistrată în Uniunea Europeană, situaţia s-ar putea dovedi una foarte periculoasă! De altfel, în ţările cu venituri mici, 65% din transfuziile de sânge din donaţii sunt făcute copiilor cu vârsta sub cinci ani. În lume se fac 108 milioane donaţii de sânge în fiecare an. “În Uniunea Europeană, în medie, şapte din zece persoane donează sânge. Pe de altă parte, în România, există un număr mic de donatori raportat la cei din celelalte ţări ale U.E.: numai 1,7 la sută, în timp ce Danemarca ajunge la 10%, Anglia la 9% şi Olanda la 8 procente. Totuşi, în ultimii ani, s-a observat o uşoară creştere a numărului donărilor de sânge, fapt explicat, poate, prin mai buna informare şi mediatizare care s-a realizat cu ocazia campaniilor desfăşurate de-a lungul anilor”, explică coordonatorul activităţilor de promovare şi educaţie în sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara, medicul Cecilia Birău.
4 ţări din 10 îŞi plătesc donatorii
Scopul Organizatiei Mondiale a Sănătăţii este ca, până în 2020, toate ţările să se poată aproviziona cu sânge de la donatori voluntari neplătiţi. În prezent, în doar 60 la sută dintre ţări sângele necesar este acoperit aproape 100% din donaţiile voluntare de sânge, neplătite, în timp ce 40 de ţări sunt încă dependente de donatori de familie şi donatori plătiţi. Medicii adaugă că donarea voluntară şi regulată de sânge aduce beneficii nu doar pacienţilor, aparţinătorilor şi sistemului medical, ci şi donatorilor înşişi. Astfel, cine donează sânge îşi îmbunătăţeşte starea de sănătate, dar este şi încurajat să ducă un stil de viaţă sănătos, se bucură de o verificare periodică a stării de sănătate (examen medical şi analize de laborator) şi devine un model pentru ceilalţi, putându-i motiva şi pe alţii să doneze. În judeţul Hunedoara sunt trei centre de transfuzie sanguină: la Deva, Hunedoara şi la Petroşani. Numărul donatorilor în judeţul Hunedoara se menţine constant în ultimii ani, cu uşoare oscilaţii. Astfel, dacă în 2012 numărul donatorilor a depăşit cu foarte puţin cifra de 6.200, un an mai târziu peste 6.500 de hunedoreni au donat sânge, pentru ca în 2014 cifra să scadă cu 100 de donatori. Cele mai multe donaţii s-au făcut de către donatori cu grupele AII, Rh pozitiv (între 30 şi 37 la sută) şi OI, Rh pozitiv (între 24 şi 30 la sută), în timp ce grupa cea mai rară este grupa AB IV, Rh negativ: rata donatorilor, în acest caz, nu a depăşit, în ultimii trei ani, nici măcar nivelul de unu la sută!
Cine poate fi donator de sânge
Hunedorenii care doresc să doneze sânge trebuie să ştie că e necesar să îndeplinească mai multe condiţii: vârsta cuprinsă în intervalul 18-60 de ani, greutate – între 58-100 de kilograme femeile şi 60 şi 110 kilograme, bărbaţii, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg, să nu fi suferit în ultimele luni intervenţii chirurgicale, femeile să nu fie: însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală, să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării, să nu aibă sau să nu fi avut hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie şi alte boli neurologice, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis, vitiligo), miopie peste minus 6 dioptrii sau cancer. Nu sunt eligibile pentru a dona sânge persoanele din detenţie şi cele care au fost eliberate, vreme de un an de la ieşirea de după gratii.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.