Săptămâna economică Nr. 651

DATORII.

România mai are de plătit, în acest an, 53,9 milioane euro către Banca Mondială şi Uniunea Europeană, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. De la începutul anului, ţara noastră a plătit circa 1,806 miliarde euro către FMI, UE şi BM. Cea mai mare parte a sumei, respectiv peste 1,546 mi­liarde euro, a fost plătită pe data de 1 ianuarie către UE, din care 1,5 miliarde euro reprezentau rambursări rate de capital, iar 46,2 milioane euro dobânzi şi comisioane.

FONDURI EUROPENE LA ŢARĂ.

Toţi fermierii care au început proiecte pentru fonduri europene vor primi banii conform siste­mului actual şi vor putea deconta sumele şi după 31 decembrie, chiar dacă cererea României de prelungire cu şase luni a PNDR 2007-2013 nu ar fi aprobată, a declarat mi­nistrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ministrul a răspuns astfel unor informaţii referitoare la faptul că România ar fi pierdut 400 de milioane de euro din fondurile de dezvoltare rurală. Potrivit mi­nistrului, gradul de absorbţie a fondurilor din acest program este de 85%.

MODELUL UNGURESC.

Legea care interzice magazinelor din Ungaria să fie deschise duminica a dus la concedierea a peste 2.000 de angajaţi în aprilie, în timp ce numărul orelor de muncă suplimentare lucrate de angajaţii din sectorul de retail a urcat la un maxim al ultimilor cinci ani, relatează Portfolio.hu. Recent, parlamentarii români au propus un proiect de lege în care, pe lângă închiderea supermarket-urilor duminica, impune mutarea a­cestora la minim cinci kilometri de orice aglo­meraţie umană.
IPOTECA. Peste 700.000 de români au restanţe la bănci şi aşteaptă de la autorităţi soluţii clare de restructurare a creditelor, nu legi neaplicabile, născute moarte încă de la promulgare. Dintre aceştia, 200.000 de persoane au credite cu ipotecă şi-şi pot pierde oricând casele pentru care au plătit deja la bancă mii sau chiar zeci de mii de euro. Din multitudinea de proiecte existente, două legi au fost promulgate până acum, Electorata şi Legea falimentului personal, însă niciuna nu este funcţiona­lă. Sunt croite strâmb şi îi bagă pe restanţieri în si­tuaţii mult mai grave decât sunt deja, spun specialiştii.