Editorial: PSDexit

PSD-ul se sufocă în propria lui promiscuitate politică. Gigantul social-democrat este ţinut la respect de un partid-guşter crescut la sân de PSD, pentru ca acum fie muşcat la interes. Nu s-ar fi ajuns aici dacă domnul Victor Viorel Ponta ar fi fost un om politic serios şi responsabil. Pe de altă parte, e tot atât de adevărat că dacă ar fi fost croit aşa, Ponta nu ajungea în veci premier în 2012. Pentru că, la momentul propulsării sale, un politician onest şi moral în sensul legii penale nu s-ar fi potrivit deloc fişei postului de prim-ministru, aşa cum era ea gândită de mai marii USL. Lumea politică avea nevoie atunci de un Capo Bastone pentru toţi Capo di Tutti Capi ai partidelor. Iar Victor Viorel Ponta era cel mai talentat la pupat inelul sub acoperire.
Numai că puterea lui Ponta s-a născut într-un sistem şi ajunge să moară în altul, trăgând în jos şi partidul care-l ţine în braţe. Pe măsură ce curăţenia făcută de DNA şi Justiţie avansează, “calităţile” care l-au propulsat pe domnul Ponta şef al PSD se întorc acum împotriva organizaţiei. Marele partid a ajuns astăzi în jalnica situaţie de a-şi pune toate speranţele într-un aventurier politic de teapa domnului Ponta. Fără să realizeze încă si­tuaţia jalnică în care a a­juns, cum ar fi şi conduce­rea temporară prestată de doamna Plumb, PSD-ul se agaţă cu disperare de jilţul primului-ministru ca şi când acesta l-ar putea salva.
E chiar invers. În afară de liderii social-democraţi, toată lumea înţelege că e un non-sens să pui bază pe domnul Victor Ponta. Preşedintele-premier şi-a părăsit partidul, care trece printr-o criză de lideri fără precedent. Nu e nimeni pe acolo cu o alonjă suficient de mare ca să preia frâiele şi să dea partidului o traiectorie pe axa viitorului. Mulţi dintre foştii lideri sunt în puşcărie, alţii aşteaptă deja cu un picior acolo, care în anchetă, care în proces, care condamnat în primă instanţă, care de-abia eliberat.
Pesedistul de rând are toate motivele din lume să nu fie mulţumit de ceea ce se întâmplă la vârf, să fie debusolat. Iar un partid format din oameni debusolaţi este dezarticulat, pierde din putere, iar forţele centrifuge îl pot rupe pe liniile de minimă rezistenţă. Votul de marţi din Parlament anunţă adâncirea crizei. PSD a ajuns un partid-ordonanţă la mâna genera­lului UNPR-ist. Gabriel Oprea joacă toate cărţile în forţă, cum o demonstraţie de forţă a fost şi trimiterea la colţ a PSD-ului în cazul votului pentru şefia SIE. Generalul a arătat că poate. Asta nu înseamnă însă că avem o nouă majoritate în Parlamentul României. Oprea îi va juca la şantaj pe pesedişti după bunul său plac. E plata pe care social-democraţia românească o primeşte ca urmare a întovărăşirilor neinspirate făcute după spargere USL-ului. Sub guvernarea lui Oprea, PSD-ul trăieşte cea mai mare umilinţă de la în­fiinţarea lui ca partid. Iar singura ieşire din situaţia actuală este chiar asta: un exit de la guvernare şi intrarea în carantină.