Săptămâna economică Nr. 652

TAXA PE “VICIU”

7,7%. Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice reprezentau, în medie, 40% din consumul gospodăriilor, în 2014, iar cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun 7,7%, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit instituţiei, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o pondere mult mai scăzută, respectiv de 4%.

UTILITĂŢI SUPRA­TAXATE

Unitatea de ener­gie creată din electricitate este de patru ori scum­pă decât cea produsă din gaze, pentru că energia electrică este suprataxată. Plătim în factură 1 MWh de gaz, în medie, cu 110 lei, fără TVA, în timp ce 1 MWh de energie electrică este circa 430 de lei, fără TVA. Preţul mărfii energie electrică este, pentru piaţa reglementată, de 135 de lei/MWh, în timp ce marfa gaz costă, de la 1 iulie, 60 de lei/MWh. Rezultă nu numai că energia este, ca produs finit, de două ori mai scumpă ca gazul, dar şi că marfa propriu-zisă contează în proporţie de 54% la formarea preţului final la gaze şi doar 32% la curent.

SALARIZARE ÎN JOS

Salariile angajaţilor români au avut o pondere de doar 31% în PIB anul trecut, în timp ce media la nivelul statelor din Uniunea Euro­peană (UE) a fost de circa 48%. Astfel, importanţa masei salariale din România la formarea PIB a ajuns în 2014 la cel mai scăzut nivel din ul­ti­mul de­ceniu, după un declin pu­ter­nic înregistrat după anul 2008, de opt puncte pro­cen­tuale. Această înrăutăţire a distribuţiei veniturilor are ca şi cauze redu­cerea numărului de angajaţi în economie în anii de criză, scăderea salariilor, diminua­rea investiţiilor din sectorul privat şi creşterea eficienţei costurilor firmelor.

METALURGIE

Cheltuielile totale de investiţii în sectorul metalurgic au însumat peste 200,9 milioa­ne lei, în 2014, în creştere, în termeni nominali, cu 56,3% faţă de 2013, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit documentului, anul trecut s-a observat o scădere a capacităţilor de producţie în aproape toate sectoarele metalurgice. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat pentru pregătirea şarjei (-26,3%), pentru produse obţinute din produse laminate la cald (-12,8%), pentru produse plate laminate la cald (-11,6%). Sectoarele metalurgice în care s-au înregistrat creşteri ale capacităţilor de producţie au fost cele pentru oţel utilizat pentru turnarea continuă (7,3%) şi pentru fontă şi feroaliaje (2,5%).