Oierii nu vor să-şi vaccineze animalele

După ce rezervaţia de zimbri de la Haţeg a fost decimată din cauza bolii limbii albastre, doi fermieri din zona Orăştie au cerut vaccinarea bovinelor pe care le deţin. Oierii, în schimb, evită să-şi vaccineze animalele, de teama faptului că acestea ar putea să nu mai fie acceptate la export. Autorităţile, pe de altă parte, susţin că vaccinarea nu aduce decât beneficii şi nu pune în pericol sănătatea umană.

Crescătorii de animale din judeţ trebuie să respecte cele mai stricte reguli de igienă în ferme şi în jurul acestora, dacă vor ca efectivele lor de animale să nu se îmbolnăvească de „blue tongue”

Boala limbii albastre (bluetongue) a dus anul trecut la decesul a cinci zimbri din Rezervaţia Slivuţ-Haţeg. Deoarece afectează rumegătoarele şi se transmi­te prin înţepătura culicoizilor (o specie de ţânţari) mai ales în perioa­dele calde, comerţul extracomunitar şi intracomunitar al rumegătoarelor se reali­zează cu anumite restricţii. Tocmai de aceea, fermierii din Orăştie au cerut, Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara (DSVSA), avizele necesare pentru a vaccina aproape 3.500 de vite. „Vaccinul a fost cumpărat pe cheltuiala proprietarilor de bovine, iar vaccinarea animalelor s-a făcut în prezenţa inspectorilor noştri”, explică directorul DSVSA Hunedoara, Mihai Dionisie Jula. Autoritatea Națională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a elaborat un proiect prin care intenţionează vaccinarea obligatorie împotriva bluetongue a tuturor rumegătoarelor domestice. Conform proiectului, vor fi vaccinate peste 2,5 milioa­ne bovine şi bubaline şi mai mult de 14,6 milioane ovine şi caprine, timp de trei ani consecutivi, începând cu 2015. Vaccinarea ar putea începe în septembrie sau octombrie, însă şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara spune că, deocamdată, vaccinarea obligatorie este doar în stadiul de proiect, Direcţia nefiind informată referitor la eventuale demersuri viitoare ale autorităţilor centrale în acest sens.

Piaţa arabă este reticentă

În ciuda riscurilor, oierii nu se grăbesc să îşi vaccineze animalele, de teamă că nu le vor mai putea trimite la export. Potrivit acestora, piaţa arabă devine tot mai reticentă, iar preţurile la animalele cumpărate de la noi sunt în scădere, chiar şi cu până la 30 la sută. O soluţie ar fi tratamentele preventive cu insecticide în jurul fermelor pentru combaterea culicoizilor, însă, anul trecut, boala a apărut nu în ferme, ci în portul Constanţa, pe unde oile erau trimise la export. Vaccinarea oilor înseamnă costuri suplimentare, dar şi riscuri pentru fermieri, pentru că ţările arabe nu acceptă animale vaccinate, arabii considerând că, după ce a fost vaccinat, animalul este serologic pozitiv. Şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara, Mihai Dionisie Jula, adaugă că boala care afectează atât ovinele, cât şi caprinele şi taurinele poate decima efectivele de animale ale fermierilor Hunedoarei, iar în aceste condiţii, în calitate de medic veterinar, se declară pentru vaccinare. El adaugă că anticorpii vaccinali nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea umană. Mai mult, aceştia sunt diferiţi de anticorpii câştigaţi de animal după ce este afectat de această boală, care poate înregistra o mortalitate de cel mult trei la sută.

Cum se explică decimarea zimbrilor de la Haţeg

„Este adevărat că anul trecut şapte zimbri din totalul celor 13 de la Rezervaţia Haţeg-Slivuţ au murit, iar în cinci dintre cazuri a fost confirmată boala limbii albastre. Cu toate acestea, e o diferenţă între aceste animale, cu un ADN ancestral, şi animalele din ferme, care au capacitatea de a lupta cu bolile moderne. În plus, fiind animale aproape sălbatice, a fost aproape imposibil să le administrăm zimbrilor medicaţia necesară pentru a-i salva, în condiţiile în care aceşti au mirosit antibioticele din furaje şi au refuzat să se mai hrănească, lucru care le-a afectat şi mai mult sănătatea. La aceasta s-a adăugat situaţia şi mai dificilă dată de consangvinitate, pentru că zimbrii sunt tot mai puţini şi s-au împe­recheat între ei. Ne-am gân­dit, la acel moment, să-i tranchilizăm, însă asta ar fi putut duce, în condiţii de boală, la stop cardiac. Este bine ca hunedorenii să ştie că riscurile cele mai mari apar dacă boala este depistată târziu, cum s-a întâmplat în cazul zimbrilor, pentru că îngrijitorii nu se pot apropia de aceştia, aşa cum se întâmplă cu gospodarul care are două văcuţe în grajd, le vede toată ziua şi observă rapid dacă una dintre ele nu mai mănâncă. Oile din efectivele mari se află şi ele în situaţie de risc, de aceea eu, în calitate de medic veterinar, nu în calitate de director al DSVSA Hunedoara, m-aş declara pentru vaccinare”, explică Mihai Dionisie Jula. În condiţiile în care exporturile se fac cu acordul ţări­lor terţe, alte două op­ţiuni ale crescătorilor de oi rămân: dezinfectarea fermelor cu insecticide, dar şi demersurile federaţiilor crescătorilor de animale pe lângă importatori, care trebuie asiguraţi că vaccinul nu pune în pericol în niciun fel efectivele locale de animale.