Seceta periclitează recoltele

Zilele toride din ultima perioadă şi lipsa ploilor îşi fac deja simţite efectele negative, mai ales asupra culturilor prăşitoare. Dacă fermierii spun că sunt foarte mulţumiţi de fânul pe care l-au adunat anul acesta, ca să aibă nutreţ pentru vite la iarnă, în ceea ce priveşte porumbul situaţia e dramatică şi stă, din nou, la mila lui Dumnezeu, pentru că în judeţul Hunedoara nu există sisteme profesionale de irigaţii, ci doar improvizaţii pe suprafeţe restrânse. 

Porumbul, ultimul însămânţat, are cea mai mare nevoie de apă pentru a-şi forma rodul pe ştiulete, altfel se va usca

Pe anumite terenuri culturile de porumb au fost, deja, afectate de secetă, iar fermierii din Ţara Haţegului, de exemplu, spun că, dacă în zilele următoare nu va ploua, toate suprafeţele însămânţate cu porumb ar putea fi compromise, deoarece planta nu are apa necesară pentru a-şi matura bobul. Şi culturile cerealiere par a fi ceva mai slabe faţă de anul trecut. În plus, seceta afectează şi culturile de cartof şi floarea soarelui. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricul­tură Hunedoara, o treime din culturile prăşitoare au fost compromise de lipsa ploilor din această vară. În momentul de faţă, în sol se înregistrează un deficit de apă de aproape 40 la sută, iar pentru ca acesta să se refacă, sunt necesare precipitaţii bogate, de cel puţin 30 de litri pe metrul pătrat. Fermierii adaugă că, dacă în zilele următoare va ploua, o parte a culturilor ar putea fi salvate, însă dacă se­ceta continuă, porumbul va fi compromis, iar cartoful şi floarea soarelui sunt următoarele pe lista riscului, afectate urmând să fie, însă, şi culturile cerealiere. Din nefericire, site-urile meteo anunţă că abia la începutul săptămânii viitoare în judeţul Hunedoara ar putea să plouă şi precizează că marţea viitoare ar putea să se manifeste furtuni, cu descărcări electrice.

Sprijin 100% nerambursabil pentru irigaţii

Pe de altă parte, însă, sunt şi veşti bune pentru fermierii hunedoreni: trei măsuri de finanţare din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 au fost deschise, săptămâna trecută. Prima măsură, care se alătură celorlalte linii de finanţare disponibile pentru fermieri prin PNDR, este Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de acti­vităţi neagricole în zone rurale. Ea dispune de un fond de aproximativ 118 milioane de euro, iar alocarea financiară a sesiunii din 2015 (15 iulie – 30 octombrie) este de peste 44 de milioane euro. Cea de-a doua, Submăsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, dispune de 57 de milioane de euro, iar aplicanţii pot accesa până la 200.000 de euro. Cea de-a treia linie de finanţare, Submăsura 4.3 – Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, moderniza­rea şi adaptarea sectoa­relor agricol şi forestier – componenta irigaţii, dispu­ne de o alocare totală de 435 de milioane de euro (bani care vin de la Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi de la bugetul naţional), din care 218 mi­lioane euro pentru anul acesta. Ghidurile solicitantului pot fi consultate pe pagina oficială a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Cea de-a treia măsură poate fi accesată de organizaţii şi federaţii ale utilizatorilor de apă înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari şi utilizatori de terenuri agricole. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de sută la sută din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăşi un milion de euro pentru un proiect pentru sistemele de irigaţii afe­rente staţiilor de punere sub presiune sau 1,5 mi­lioane de euro pentru un proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii afe­rente staţiilor de pompare şi repompare.