În afară de Capitală, care are o structură economică aparte, Regiunea Vest a României, din care face parte şi judeţul Hunedoara, este cea mai bogată regiune a ţării. Gradul de rămânere în urmă a celorlalte regiuni este foarte clar oglindit de ponderea Produsului Intern Brut pe locuitor (PIB/loc.) din aceste regiuni raportat la acelaşi indicator din Regiunea Vest. Astfel, în 2013, în Regiunea Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), cea mai săracă regiune românească, PIB-ul pe locuitor reprezenta 57,2 la sută din cel al Regiunii Vest, deci cu ceva mai mult de jumătate.
La salarii, “săracii” sunt mai puţin săraci
Potrivit aceleiaşi evaluări, în regiunea din Nord-Estul ţării salariul mediu net reprezintă 88,5 la sută din salariul similar în Regiunea Vest. Adică, la un aport economic situat la jumătate din cel furnizat de Regiunea Vest, salariile din zona de Nord-Est a României sunt doar cu 11,5 procente sub cele din Vestul ţării. Practic, trendul general trasat de redistribuirile de la Centru fac ca salariile să fie mai mici decât ar permite economia în Regiunea Vest, după cum în regiunile sărace salariile sunt mai ridicate decât s-ar justifica prin raportare la nivelul PIB-ului per locuitor. La o analiză cinică, se poate spune că din munca Regiunii Vest sunt plătite o parte din salariile din Regiunea Nord-Est a României. Situaţia este şi mai hilară dacă luăm spre comparaţie Regiunea Sud-Vest Oltenia (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea). O statistică aferentă anului 2008 arăta că la un PIB per locuitor la nivelul de 66,6 din cel al Regiunii Vest, salariile în sud-vestul ţării erau peste cele din Vest cu 4,4 procente.
Regiunea Vest, totuşi, săracă faţă de UE
Interesantă este şi comparaţia nivelului de trai între regiunile României şi media europeană a acestui indicator. În această evaluare a Eurostat, Regiunea Vest converge spre referinţa europeană în procent de 59 la sută, în timp ce polul sărăciei româneşti, situat în Regiunea Nord-Est, atinge doar un procent de 34 la sută. Bucureşti-Ilfov se poate lăuda cu un procent de convergenţă de 132 la sută cu nivelul mediu de nivel de trai din Uniunea Europeană, adică evaluarea arată că în Capitală nivelul de trai depăşeşte media europeană.
Pericolul decalajelor
Problema este că decalajele de dezvoltare între cele opt regiuni de dezvoltare ale României se vor menține cel puțin până în anul 2018, iar decalajele salariale între aceste regiuni vor crește pe parcursul următorilor trei ani, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Prognoză. Raportul maxim la nivelul PIB/locuitor va fi de circa 3,8 la 1, între Regiunea București-Ilfov și Regiunea de Nord-Est, în timp ce salariile medii din cea mai prosperă parte a României vor fi cu 76% mai mari decât în cea mai săracă. Păstrarea decalajelor relevă o politică flască în materie de dirijare a investiţiilor din partea decidenţilor de politici guvernamentale, cu efecte negative în coeziunea economică şi socială între regiunile României şi a ţării în ansamblu în peisajul european.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.