Singurul şcolar al unui cătun uitat de lume (dar readus în atenţia lumii de săptămânalul REPLICA) a reuşit să-şi ţină promisiunea faţă de cei care au făcut pentru el un lucru ce părea imposibil: să-i asigure o conexiune de Internet. Darius, copilandrul de 7 ani din Valea Mare de Criş – comuna Tomeşti, foloseşte Internetul mai mult ca să înveţe şi prea puţin ca să se joace.
În luna martie a acestui an REPLICA devenea (probabil) primul ziar care aloca spaţiu pentru un reportaj satului Valea Mare de Criş. Doar trei adulţi mai locuiesc permanent aici: tanti Mariţi – o bătrână de 80 de ani care-a refuzat să plece din satul natal şi care-a avut noroc cu soţii Verdeş care s-au mutat aici cu şase ani în urmă, mai de voie, mai de nevoie, altfel ar fi rămas singură-singurică. Daniela şi Mircea Verdeş îşi cresc aici nepotul, pe Darius, căruia medicii i-au recomandat să stea cât se poate de mult la aer curat, din cauza unei afecţiuni pulmonare. Satul nu are drum, deloc, însă Darius nu era deranjat de naveta greoaie, ci de lipsa Internetului. După ce au văzut reportajul în REPLICA, mai mulţi angajaţi inimoşi ai STS Hunedoara au pus mână de la mână, şi-au sacrificat timpul liber şi au făcut căteva excursii la Valea Mare de Criş. S-au muncit ceva ca să găsească soluţia cea mai bună pentru conectare dar, până la urmă, au reuşit. În plus, i-au oferit lui Darius şi un laptop nou nouţ. “Te ajutăm cu laptop-ul şi cu conexiunea, avem grijă să nu se strice, dar numai dacă promiţi că iei premiul I, ok?!”, l-au condiţionat atunci cei mari pe şcolar. Băiatul a răspuns cu un “Da” hotărât, care s-a dovedit a fi nu fi doar efectul entuziasmului de moment.
Un nou angajament
La finele anului şcolar, Darius, elev în clasa I, a aliniat doar calificative de “foarte bine”, lucru care i-a mulţumit nespus pe voluntarii care l-au reconectat, practic, cu lumea. “Mi-au plăcut cam toate materiile. Nu pot să spun că una dintre ele mi-a plăcut mai mult sau mai puţin. Laptop-ul merge bine, Internetul, la fel… ce să zic. O să-ncerc să iau premiul I şi la anul, că doar mi-am dat cuvântul”, spune copilul.
Acum, în toiul vacanţei, băieţelul recunoaşte că a cam pierdut legătura cu şcoala, dar se angajează la modul cel mai serios că va începe să repete materia, astfel încât să nu uite ce-a învăţat în primul an. “Maximum trei ore pe zi stă pe laptop. L-am lăsat pentru că a şi fost foarte cald, chiar şi-aici, între păduri, la noi, dar nici nu are cu cine să se joace prea multe pe-afară. Are o bicicletă. Îşi mai umple timpul cu ea. Se mai loveşte, că nu sunt drumuri, dar… e bine. M-am temut că o să termine laptop-ul la câte experimente a făcut cu el. Tot felul de programe, mai puţin jocuri. Mă joc eu mai mult decât se joacă el”, mărturiseşte bunica băiatului, Daniela Verdeş. “Dă jos de pe net tot felul de preview-uri la filme şi programe, tot felul de softuri, le instalează, le dezinstalează. Acum a văzut la televizor că nu ştiu cum poţi să transformi Windows 10 în Windows 8.1, sau cam aşa ceva şi asta încearcă. Dac-o ţine tot aşa, cred că se face inginer IT”, adaugă femeia.
Darius speră că, în clasa a II-a, va avea parte din timp de manuale digitale. Un prim contact cu ele l-a avut în ultimele luni din clasa I, iar CD-urile cu explicaţii l-au ajutat foarte mult, după cum spun bunicii.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.