Zimbri pentru Densuş

Veste excelentă pentru turismul hunedorean: Ţara Hategului va avea de la anul un nou punct de atracţie pentru vizitatori. Organizaţia WWF împreună cu cei de la Rewilding Europe au câştigat finanţarea pentru un proiect de resălbăticire a zimbrului în zona Densuş-Poieni.

World Wide Fundation Romania şi Rewilding Europe au adus deja în zona Armeniş, din judeţul Caraş Severin, 28 de zimbri din mai multe ţări europene. În acest an au cerut Comisiei Europene circa două milioane de euro pentru un alt proiect, care îşi propune readu­cerea zimbrului în libertate şi în zona Densuş. Acum câteva zile au primit şi vestea bună: “S-a aprobat finanţarea pentru un proiect «Life» care presupune resălbăticirea zimbrului şi în judeţul Hunedoara, undeva aproape de Haţeg, loc unde zimbrul s-a întors în 1958, după aproape 200 de ani, în ţarcuri, iar în 2016, sperăm să se reîntoarcă în sălbăticie. Încă de la începutul anului viitor, se va începe lucrul la studiul de fezabilitate, pentru că zona, din perspectiva noastră pare promiţătoare, ca şi suprafaţă de resălbăticire a zimbrului. Studiul de fezabilitate va fi efectuat de către specialişti recunoscuţi la nivel internaţional, pro­­babil cei care au realizat şi documentul pentru prima zonă din judeţul Caraş Severin”, spune ofiţerul de proiect Alexandru Bulacu de la World Wide Fund (WWF) România – Fondul Mondial pentru Natură. Pe lângă amenajarea unei noi locaţii la Poieni, proiectul prevede că, timp de cinci ani, vor fi aduşi din rezervaţii cel puţin 20 de zimbri anual, câte zece pentru Măgura Zimbrilor de la Armeniş şi alţi pentru re­zervaţia din Ţara Haţegului. Prin urmare, ţarcul de la Poieni va găzdui în urma aplicării proiectului cel puţin 50 de zimbri pe o suprafaţă de122 de hectare. „Noutatea acestei iniţiative vine de la faptul că proprietarii terenului ne-au găsit pe noi şi ne-au propus să amenajăm acest spaţiu pentru a găzdui zimbri. Bineînţeles că ei pot în continuare să-şi folosească terenul şi pădurea în anumite condiţii. Aşteptăm să vedem rezultatele studiului de fezabilitate şi, dacă ele sunt cele pe care le sperăm noi, încă din această primăvară începem construcţia gardului pentru că aici vorbim de un «soft released», deci o eliberare treptată. E un adevărat proces, nu doar o acţiune prin care zimbri sunt daţi jos din camioane şi lăsaţi la voia întâmplării. Ei parcurg apoi o perioadă de aclimatizare şi resălbăticire după care vor putea trăi în mediul natural”, explică Bulacu.

Vara zimbrilor

Este un proiect pentru care organizaţiile de mediu lucrează şi cu cei de la Parcul Natural Vânători, care au deja turme de zimbri în libertate totală. Deocamdată responsabilii de proiect sunt siguri de o suprafaţă de 122 de hectare în zona satului Poieni, dar există şanse ca teritoriul destinat zimbrilor să fie mai mare. Doi rangeri se vor îngriji de animalele aduse aici: “Nu e deloc uşor sau idilic cum se vede din afară – explică ofiţerul de proiect – Acest proces presupune foarte multă muncă, în spate e foarte mult efort şi o serie de colaborări. Zimbrii sunt animale care, cel puţin în prima perioadă, sunt în grija noastră, lucru care presupune că vor exista rangeri, care rangeri trebuie să aibă o maşină ca să se deplaseze, maşină care trebuie reparată, pentru care trebuie combustibil, pentru oameni trebuie salarii, trebuie să existe bani pentru mâncare, instrumente şi ustensile, folosim chiar şi utilaje pentru reparaţiile la drumuri, pentru întreţinerea gardurilor, trebuie montat un panou solar care să alimenteze gardul electric. E foarte importantă această muncă a oamenilor, care nu se vede dar face ca viitorul turist să se bucure de prezenţa unor zimbri într-un mediu natural”, spune reprezentantul WWF. Pe lângă munca fizică în teren, este nevoie de o mulţime de avize, care nu sunt deloc uşor de obţinut: „Cei mai deschişi din acest punct de vedere sunt cei de la Academia Română. Dacă instituţiile statului ne vor sprijini şi nu se vor opune, probabil vor avea zimbri lângă Densuş, undeva prin luna iunie 2016”.

Excursii la zimbri

Alexandru Bulacu spune că la Densus va fi mai simplu pentru că există experienţa de la Armeniş loc în care, Măgura Zimbrilor adăposteşte deja 29 de asemenea animale în ţarcul de 163 de hectare de care au grijă doi rangeri angajaţi dintre localnici: “Celor 28 de zimbri aduşi din mai multe rezervaţii europene li s-a adăugat puiul pe care l-am botezat “Romaz” – “ro” de la România, şi restul de la Măgura Zimbrilor. Este primul zimbrui de aici conceput şi născut la Armeniş. Universitarii de la Timişoara ne-au spus că este rodul celei mai bune combinaţii genetice şi este fiul lui Bink cu Spomenka. Mama lui a venit dintr-o rezervaţie din Germania. A fost o surpriză şi pentru noi : rangerii au văzut «ceva» pe imaginile surprinse de una din camerele de supraveghere instalate în ţarcul de la Măgura Zimbrului. S-a dovedit a fi un puiuţ, al patrulea pui de zimbru născut în inima naturii în luna iunie, în România. Cu câteva zile înainte, s-au născut alţi trei zimbrişori din primul nucleu de resălbăticire a zimbrului, din România, iniţiat de Parcul Natural Vânători din Neamţ”. E nevoie de studii şi pentru a decide cum hrăneşti zimbri: “Zimbrul este el ierbivor, dar nu se limitează la a paşte iarbă şi a mânca fân, el consumă mult crengi, lăstari tineri, iar iarna chiar şi scoarţă de copaci, în funcţie de nevoile pe care le resimte organismul fiecărui exemplar. Cel puţin în prima perioadă, în aşa zisa perioadă de aclimatizare şi resălbăticire, moment în care ei nu se bucură foarte des de prezenţa omului, sigur că sunt ajutaţi cu hrană suplimentară, de genul făină de porumb, lucernă, chiar calciu. Noi avem colaborări cu universităţi pentru că munca noastră este mult mai mare decât ceea ce se vede, iar specialiştii de acolo sunt cei care ne dau o imagine asupra cantităţii şi calităţi vegetaţiei din teren şi a mineralelor aflate în sol. În funcţie de asta desigur, noi suplimentăm un pic alimentaţia lor”, explică ofiţerul de proiect. Iniţial, la Armeniş, zimbrii erau separaţi în două turme, fiecare ajunsă în rezervaţie cu un transport diferit. La începutul lunii au fost lăsaţi împreună, iar cei care îşi doresc pot vedea acum un grup masiv: „La Armeniş, turiştii pot vedea şi vizita zimbri, iar ei vor fi obligatoriu însoţiţi de către rangeri pentru că zimbrul rămâne un animal sălbatic. Chiar dacă vine dintr-o re­zervaţie, el este uşor obişnuit cu prezenţa umană, dar, pentru a evita orice fel de accidente, este obligatoriu ca vizitatori să fie însoţiţi de rangeri care sunt obişnuiţi şi cunosc semnalele pe care le dau zimbri în cazul în care s-a depăşit limita pe care ei o consideră de siguranţă. Dacă nu ştim să le recunoaştem şi să le respectăm spaţiul, pot surveni accidente ceea ce nu e deloc de dorit mai ales că acest animal este ierbivor şi are în general o atudine defensivă şi nu încearcă să atace omul. Ei chiar evită prezenţa umană, motiv pentru care sunt greu de văzut în teren. Noi le-am montat unor exemplare două colare cu GPS şi transmisie prin satelit şi putem, cu ajutorul unei antene, să-i localizăm cu aproximaţie şi astfel să ne apropiem în siguranţă de ei”, spune Bulacu. Excursia la zimbri costă 20 de lei de persoană, iar cele mai multe solicitări vin de la grupuri organizate de turişti.