Grădina Senzorială: noua atracţie turistică a judeţului

Sfârşitul sezonului adaugă încă o atracţie pentru turişti în judeţ: Asociaţia „Drag de Haţeg” va deschi­de, la începutul săptămânii viitoare, Grădina senzoria­lă, un proiect finanţat de MOL România, în valoare de 22.000 de lei. 

Zilele acestea voluntarii Asociaţiei „Drag de Haţeg” şi cei ai Geoparcului Dinozaurilor „Ţara Haţegului” pregătesc ultimele elemente care vor alcătui „Grădina Senzorială”

„Proiectul e, aşa cum a fost şi Casa Vulcanilor anul trecut, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, prin programul spaţii verzi. El constă în montarea a zece «instalaţii» în livada din jurul Casei Vulcanilor. Vizitatorii se vor putea conecta cu natura fără a mai fi nevoie de cuvinte. Am pornit de la ideea că, de câte ori turiştii intră într-o arie protejată, dau de un panou mare, care, de cele mai multe ori, rămâne ignorat. De asta, noi am zis că ar fi bine să facem ceva altfel: să nu folosim cuvinte, ci să ne adresăm simţurilor. În felul acesta vizitatorii sunt invitaţi să simtă natura, nu s-o citească”, explică reprezentantul Asociaţiei „Drag de Haţeg”, Cristian Cio­banu, care este şi administratorul de patrimoniu al Geoparcului Dinozaurilor „Ţara Haţegului”.

Aleea Timpului şi Grădina din Nori

Una dintre cele zece zone amenajate de voluntari este Aleea Timpului. Ea „înglo­bează” nu mai puţin de 200 de milioane de ani şi se adresează simţului tactil, aşa încât pe ea vizitatorii sunt invitaţi să meargă desculţi. Turiştii vor fi purtaţi pe diferite segmente, de la piatră, la scoarţă de copac, fân, ba chiar pe bucăţi de materiale realizate de om, cum ar fi cărămida, şi până la iarba de astăzi. Grădina din Nori adună ghivece cu tot felul de plante aromatice, cărora turiştii sunt invitaţi să le simtă parfumul, ghivecele fiind agăţate „la nivelul nasului”. La capitolul vizual membrii şi voluntarii Asociaţiei „Drag de Haţeg” au construit un vulcan de un metru şi jumătate. Acesta va fi folosit la experimente bazate pe praf de copt şi oţet, care, combinate, vor provoca o „erupţie vulcanică”. Papilele gustative sunt şi ele invitate să se implice: la faţa locului vor fi disponibile mai multe tipuri de sare, iar vi­zitatorii vor putea să guste şi să facă o comparaţie.

Al şaselea simţ: simţul comunicării

Pentru a ajunge cât mai aproape de inima vizitatorilor, voluntarii de la „Drag de Haţeg” au „inventat” un al şaselea simţ: simţul comunicării. Pentru asta au construit un foişor unde vizitatorii vor putea interacţiona cu membrii asociaţiei, lăsând la faţa locului mesaje „scrise” cu ajutorul unor beţişoare pe care le vor avea la dispoziţie. De asemenea, mesajele vor putea fi scrise în plastilină sau transmi­se cu ajutorul unui stick, care va fi de găsit tot în foişor. O altă componentă a proiectului se numeşte „Imagine şi imaginaţie”: turiştii sunt invitaţi să observe natura cu ajutorul unor „rame vii” care nu conţin un peisaj pictat sau desenat, ci încadrează chiar natura din Ţara Haţegului. Cât priveşte simţul auditiv, vizitatorii Grădinii Senzoriale sunt invitaţi la concert: voluntarii au pregătit butuci aşezaţi ca într-o sală şi sunt invitaţi să închidă ochii şi să asculte zgomotele naturii: foşnetul pădurii, cântecul greierilor, adierea vântului prin ierburile înalte, clipocitul apei tocmai în vale sau ţipetele şoimilor care taie înălţimile. Proiectul este susţinut financiar de MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat, cu o sumă de aproximativ 18.000 de lei, suma totală necesară pentru implementarea lui fiind 22.000 de lei.

Obiectiv turistic unic în judeţ

„Cred că pentru orice turist venit în Ţara Haţegului va fi o experienţă inedită. Şi cred că îi va încânta pe toţi, mai ales pe copii. În zona Haţegului nu mai există aşa ceva, am înţeles că doar în Parcul Naţional Retezat ar fi o alee care ilustrează diferitele tipuri de sol, însă nu şi texturile naturale sau artificiale, aşa cum se întâmplă în Grădina Senzorială. Eu nu am apucat decât la Căsuţa Vulcanilor să lucrez şi la vulcan am făcut mici ajustări, pentru că am fost prinsă cu BAC-ul. Însă, atunci când s-a lucrat, au fost întotdeauna grupe de 10-15 voluntari. În schimb, eu am fost la partenerii noştri, al căror proiect ne-a inspirat şi pe noi. Cine va merge să viziteze Grădina Senzorială nu va găsi acolo panourile tradiţionale, ci doar câteva semne: spre exem­plu, la Aleea Timpului vor vedea desenat pe un indicator un picioruş, care arată că acel traseu trebuie străbătut cu tălpile goale şi aşa mai departe. De asemenea, vom încerca să asigurăm ghidajul la Grădina Senzorială, în măsura în care voluntarii şi membrii asociaţiei vor avea timp să facă acest lucru”, povesteşte Larisa Duţă, una dintre fetele care s-a implicat în realizarea acestui proiect.

Proiecte „în oglindă”

Ideea amenajării unei Grădini Senzoriale la Densuş a fost „preluată” de Asociaţia „Drag de Haţeg” de la Asociaţia Centrul de Resurse pentru Dezvoltare 2020, care a amenajat în Grădina botanică de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” din Galaţi prima asemenea grădi­nă. Hunedorenii „au dat” la schimb gălăţenilor un atelier de construcţii cu materiale ecolo­gice (n.r. cob – un fel de chirpici pentru construit locuinţe din lut). Hunedorenii spun că au trăit patru zile gro­zave la Galaţi alături de prie­tenii de la Centrul de Resurse. Voluntarii pentru Geoparc au predat ştafeta construcţiei cu cob, primită anul trecut de la prietenii de la Asociaţia Socială Satul de Lut către CRD 2020. În acest timp, Zalmoxes robustus, dinozaurul hunedorean, s-a distrat cu vizitatorii muzeului şi a făcut poze cu copiii. Schimbul de experienţă a avut loc în cadrul unui nou proiect care urmează să fie derulat de Asociaţia Centrul de Resurse pentru Dezvoltare 2020 pentru noul ei proiect, inspirat de Casa Vulcanilor din Densuş şi denumit „La Zăvoi”. Atât organizaţia hunedoreană cât şi asociaţia din judeţul Galaţi sunt câştigătoarele premiului „Spaţii Verzi”, acordat de MOL România şi de Fundaţia pentru Parteneriat.