Nicio schimbare majoră în Parcul Dendrologic

La un an de când statul român a redevenit proprietar sigur al Arboretumului Simeria (mai cunoscut sub denumirea de “parcul dendrologic”, aici nu s-a reuşit nicio schimbare semnificativă în bine. Şi Primăria Simeria şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), proprietarul parcului, aveau planuri mari, însă spuneau că nu le pot transpune în realitate din cauză că arboretumul era revendicat în instanţă de urmaşii foştilor proprietari. Acum acest motiv nu mai poate fi invocat. Au apărut însă neînţelegeri între Primărie şi ICAS.

În noiembrie, anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o sentinţă definitivă şi irevocabilă în urma căreia Parcul Dendrologic Simeria a rămas în proprietatea statului, punând astfel sfârşit unui litigiu care dura încă din 2001, când urmaşii familiei nobiliarei Ocskay, cea care a deţinut parcul la momentul naţionalizărilor comuniste, au solicitat restituirea în natură a acestuia.
În lunile care au urmat, Primă­ria Simeria anunţa că doreşte să transforme parcul într-un adevărat obiectiv turistic, care să primească mult mai mulţi decât cei 12.000 de vizitatori plătitori într-un an. La rândul lor, reprezentanţii ICAS spuneau că vor trebui să facă rost de bani pentru lucrări urgente, cum ar fi refacerea gardului pe o lungime de aproximativ 4 kilometri. Inten­ţiile au rămas la stadiul de… intenţii.

Colaborare blocată la… panourile explicative

„Am dorit şi dorim ca parcul dendrologic să devină obiectiv tu­ristic, dar pentru asta e nevoie de o mai mare deschidere către public. Am început un demers în urma căruia urmau să fie amplasate în parc panouri explicative în dreptul fiecărui arbore, care să aibă un conţinut mai accesibil publicului larg. Noi am făcut propuneri, apoi specialiştii Parcului au tot făcut modificări până când mesajele au ajuns să fie, din nou, unele seci şi ştiinţifice. Aici s-au blocat lucrurile. Mai voiam să reamenajăm cu pietriş roşiatic aleile de la intrare. Ne-au mai cerut cei de la parc o maşină de tocat crengi. Şi anul trecut şi anul acesta am prevăzut în bugetul local câte 30.000 de lei pentru parc, dar dacă nu vedem că parcul ar putea să arate aşa cum ne-am dori şi noi, iar astfel să crească şi numărul vizitatorilor, nu putem aloca mai mulţi bani. Am impresia că cei de la parc (reprezentanţii ICAS – n.red.) vor doar să obţină bani de la bugetul local şi să rămână ei cu ale lor, acolo, să facă doar cum doresc dânşii”, declară Emil Rîşteiu, primarul oraşului Simeria.

Impas recunoscut

Şeful staţiunii de cercetare ICAS Simeria, Daniel Pitar, consideră însă că adevărata cauză a impasului nu o reprezintă neapărat conţinutul panourilor informative, ci posibilităţile legale limitate ale Primăriei Simeria de a susţine financiar arboretumul, din moment ce acesta se află în proprietatea altei instituţii. „Există o problemă juridică din cauza căreia Primăria nu se poate implica financiar. Da, ne-am blocat şi la conţinutul panourilor informative, dar acestea, considerăm noi, trebuie să conţină şi informaţii ştiinţifice, nu putem scrie doar poveşti acolo. Suntem de acord cu ideea ca parcul să devină şi obiectiv turistic, însă ar trebui, mai întâi, luate măsuri de protejare a arboretumului de presiunea unui eventual număr mai mare de vizitatori. Nu aş putea spune că suntem în vreun conflict cu Primăria, dar am ajuns într-un impas din care sper să ieşim curând”, declară Daniel Pitar. Acesta mai spune că bugetul anual al ICAS Simeria este de aproximativ 250.000 de lei. Staţiunea de cercetare are nevoie de 500.000 de lei doar pentru refacerea gardului care lipseşte pe o lungime de aproximativ patru kilometri, problemă rămasă încă nerezolvată.