Un miliard de euro pentru primăriile din mediul rural

Primăriile de la sate pot cere, din această lună, bani pentru infastructură. Banii vor putea fi accesaţi de primării, dar şi de asociaţii ale comunelor şi de organizaţiile neguvernamentale, pentru infrastructura de bază, la scară mică. În condiţiile în care investiţiile de la buget au scăzut drastic în ultimii 10 ani, banii europeni ar putea fi soluţia salvatoare pentru anii care vor urma.

Deşi este unul dintre cele mai moderne judeţe din ţară, cu reţele de apă şi canalizare
care deservesc peste 70 la sută dintre gospodării, judeţul Hunedoara încă mai are de lucru,
atât la capitolul reţele de apă şi canalizare, cât şi la drumuri şi facilităţi sociale.

Banii pentru investiţii sunt disponibili în cadrul submăsurii 7.2 – „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, din cadrul noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020. Fondurile totale alocate pentru acest program sunt de 1,1 miliarde de euro, potrivit mi­nistrului Agriculturii, Daniel Constantin. Deocamdată, nu se ştie cu exactitate care va fi alocarea pentru acest an, dar satele hunedorene încă au nevoie de investiţii serioase la capitolul utilităţi, pentru creşterea calităţii vieţii oamenilor care trăiesc în mediul rural.

Beneficiari: primării, asociaţii şi ONG-uri

Cele care pot accesa finanţări europene prin intermediul submăsurii 7.2 – „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” sunt comunele şi aso­ciaţiile de comune, precum şi ONG-urile care doresc să facă investiţii în infrastructura educaţională (grădiniţe) şi socială (infrastructura de tip after-school), potrivit AFIR. Referitor la gradul de absorbţie în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, autorităţile susţin că România a ajuns la un grad de absorbţie de 87%. În ciuda faptului că beneficiarii de fonduri europene sunt obligaţi să finalizeze investi­ţiile până în 30 septembrie 2015, ei le vor putea continua şi după 31 decembrie. România are alocată prin PNDR 2014 – 2020 o sumă totală de 9,3 miliarde de euro, din care 8,01 miliarde de euro repre­zintă fondurile europene atribuite ţării noastre, iar 1,3 miliarde de euro reprezintă contribuţia naţională.

Banii europeni – singura şansă lăsată de Guvern

De altfel, economiştii rea­mintesc că investiţiile sunt singurele care pot asigura creşterea economică nu doar pentru prezent, ci şi pentru vii­tor. Asta în condiţile în care guvernul Ponta a anunţat un excedent bugetar record de 1% din PIB (aproximativ 7 miliarde de lei), în primele şapte luni din an, bani din care vor fi majorate şi salarii­le, dar, în aceeaşi perioadă, a dus investiţiile din buget (aşa-numitele cheltuielile de capital) la numai 0,7 la sută din PIB, ceea ce statisticile arată că ar fi cel mai redus nivel din cel puţin ultimii 10 ani. Investiţiile publice au fost reduse drastic şi ca urmare a cerinţei de menţinere a deficitului bugetar în grila asumată conform acordurilor cu FMI. Mai mult, potrivit Institutului Naţional de Statistică, volumul producţiei industriale a crescut cu doar 2,3% în primul semestru din acest an, în timp ce, în aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea era de 9 la sută. Investiţiile din buget au scăzut, în ultimii patru ani, de la 4,2% la sută în 2011, la mai puţin de 1 la sută. Pe de altă parte, cheltuielile cu investiţiile publi­ce care includ şi bani europeni sunt mai ridicate ca procent în PIB, însă prezintă aceeaşi tendinţă de scădere în ultima perioadă. Asfel, dacă în 2009 au reprezentat 7,1% din PIB, în 2014 au ajuns la doar 4,8% din PIB. Lipsa investiţiilor din buget nu-i afectează doar direct pe contribuabili, ci şi indirect, prin mediul de afaceri, care bate pasul pe loc în lipsa infrastrucurii necesare. În aceste condiţii, atragerea fondurilor europene rămâne una dintre puţinele variante optime pentru rederesarea economică.

Încă avem nevoie de fonduri europene

Lungimea sistemelor de canalizare din judeţul Hunedoara este, potrivit celor mai recente rapoarte realizate în urma recensământului, de aproximativ 800 de kilometri. Distanţa pe care se întind siste­mele de canalizare din judeţ a crescut în ultimii ani cu aproape 200 de kilometri, după cum arată cifrele înre­gistrate de Direcţia de Sta­tistică a Judeţului Hunedoara. Lungimea reţelei de distribui­re a apei potabile a crescut şi ea cu peste 300 de kilometri, iar statisticile arată că judeţul nostru se situează în top 5 pe ţară, în funcţie de criteriul reţelele de apă şi canalizare. Judeţele din vârful clasamentului sunt Cluj, Bucureşti, Brăila şi Braşov, care ajung la o rată de conectare la siste­mul de canalizare de 90 la sută (urmate de Hunedoara). Chiar şi aşa, aproape un sfert dintre locuitorii judeţului încă îşi mai aduc apă de la fântână şi folosesc toaleta din curte. Prin comparaţie, în judeţele Ilfov şi Teleorman, zonele cu cea mai proastă infrastructură din ţară, abia o persoană din cinci are acces la o toaletă modernă, cu apă de la reţea şi sisteme de canalizare.