Seceta a păgubit judeţul cu 26 de milioane de lei

Seceta a compromis anul acesta sute de hectare de teren. O estimare, făcută de Prefectura Hunedoara referitor la pagubele produse de secetă, arată că valoarea acestora depăşeşte suma de 26 de milioane de lei. Stabilirea cu exactitate a procentului de daune produse culturilor agricole se va face, însă, abia după perioada de recoltare, iar autorităţile au anunţat că îi vor sprijini pe fermierii ale căror culturi au fost pârjolite de soare.

Majoritatea culturilor prăşitoare a fost, anul acesta, compromisă de lipsa apei în sol; ploile au venit, însă mult prea târziu, iar judeţul Hunedoara nu dispune de reţele de irigaţii

Din cauza lipsei ploilor şi a temperaturilor mari în judeţul nostru s-au produs pagube totale estimate la valoarea de 26.634.000 de lei. Suprafeţele de terenuri afectate sunt terenuri arabile, păşuni, fâneţe, livezi şi vii. Asta după ce lunile iunie, iulie şi prima jumătate a lunii august au avut parte de precipitaţii slabe cantitativ, produse pe areale mici, mai ales în zonele de munte. Temperaturile maxime pe timpul zilei înregistrate pe teritoriul judeţului Hunedoara au fost cuprinse între 25 şi 38 grade Celsius, dar pe parcursul a 39 de zile s-au înre­gistrat temperaturi de peste 30 de grade Celsius, aşa că pă­mân­tul a devenit foarte uscat. Evaluarea pagubelor produse de secetă a fost făcută de reprezentanţii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă din zonele afectate şi verificate de către Comisia Judeţeană de validare a pagubelor, constituită prin ordinul Prefectului judeţului Hunedoara.

Stabilirea exactă a pagubelor, după recoltare

Reprezentanţii Prefecturii Hunedoara spun, însă, că stabilirea cu exactitate a pagubelor va fi făcută abia după recoltare, atunci când se va şti cu exactitate care sunt pierderile. În evaluarea va­lorică a pagubelor produse de secetă la culturile agricole, au fost luate în calcul şi apreciate cheltuielile făcute până la data producerii fenomenului, respectiv cheltuielile cu: sămânţa, îngrăşămintele chimice, pesticide­le, lucrările mecanice şi manuale, cheltuieli cuantificate diferenţiat pe tipuri de culturi. „Stabilirea cu exactitate a procentului de daune produs culturilor agricole şi a pagubelor produse de secetă se va face în perioada de recoltare a acestora, interval în care se va face raportarea producţiei exprimate în unitate fizică distrusă de calamitate, la o producţie şi preţuri practicate la poarta fermei – ca medie a ultimilor 3 ani agricoli”, se arată într-un comunicat de presă emis de Instituţia Prefectului.

Nu există asigurări împotriva secetei

Pentru a se proteja împotriva secetei, cea mai simplă soluţie ar fi asigurarea împotriva acestui tip de „calamitate”, însă nicio socie­tate de asigurări nu oferă despă­gubiri pentru acest tip de calamitate. În aceste condiţii, fermierii hunedoreni care şi-au văzut profitul compromis de secetă speră că vor reuşi să îşi achite măcar datoriile în contul arendei, după toate cheltuielile făcute din primăvară şi până acum. Din nefericire, după un început promiţător, prăşitoarele (porumbul, mai ales) nu au reuşit să lege rod, din cauza lipsei apei în sol la momentul potrivit. Pe de altă parte, asiguratorii în domeniul agricol spun că acoperirea riscurilor vizează grindina, ploile torenţiale, furtuna sau incendiile. Culturile nu sunt asigurate, potrivit contractelor, pentru ata­curile dăunătorilor, care pot fi prevenite prin aplicarea tratamentelor, aşa cum nu sunt asigurate nici pentru secetă. Singura modalitate de a evita de­zastrul în caz de secetă ar fi sistemele de irigaţii. Asta mai ales în condiţiile în care clima s-a schimbat mult în ultimele decenii, generând fenomene precum insolaţia şi apariţia unor temperaturi ridicate ale aerului, care determină planta să crească şi să producă ştiuletele, dar nu îi permit să ajungă la maturitate şi să dea boabe. Asiguratorii adaugă că fermierii pot opta, totuşi, pentru un contract care să acopere cheltuielile pe care le fac la hectar sau pentru o asigurare care să acopere valoarea producţiei. Reprezentanţii companii­lor de asigurări mai spun, însă, că agricultorii hunedoreni nu se înghesuie nici aşa să îşi încheie contracte care să le garanteze despăgubiri minimale, mai ales din cauza lipsei banilor. În plus, fermierii sunt reticenţi când vine vorba de asigurarea recoltelor şi de teama că nu vor primi banii în cazul în care culturile le-ar fi compromise şi ar înregistra pierderi.

Bani europeni pentru siste­mele de irigaţie

Pe de altă parte, însă, fermierii hunedoreni pot accesa Submăsura 4.3, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) – Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier – componenta irigaţii. Ea dispune de o alocare totală de 435 de milioane de euro (bani care vin de la Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi de la bugetul naţional), din care 218 milioane euro numai pentru anul acesta. Ghidul solicitantului poate fi consultat pe pa­gina oficială a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Măsura poate fi accesată de organizaţii şi federaţii ale utilizatorilor de apă, constituite din proprietari şi utilizatori de terenuri agricole.

Fermierii „calamitaţi” vor primi ajutoare

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de sută la sută din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu poate depăşi un milion de euro pentru un proiect pentru siste­mele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune sau 1,5 milioane de euro pentru un proiect pentru amenajarea siste­melor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare. În plus, fermierii din judeţul Hunedoara ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă, în această vară, vor fi despăgubiţi, cel mai probabil, printr-o schemă de ajutor de stat. Deocamdată, Ministerul Agriculturii aşteaptă rapoartele exacte din teren, iar după centralizarea şi analizarea acestora se va lua o decizie care să vină în sprijinul fermierilor. Ajutoarele vor ajunge la fermieri, cel mai probabil prin intermediul Direcţiilor Agricole din fiecare judeţ, care trebuie să solicite de la primării date referitoare la situaţia culturilor şi suprafeţelor afectate de secetă.