Deşi statul oferă o serie întreagă de ajutoare şi facilităţi elevilor, pentru ca aceştia să meargă la şcoală, tinerii dau, adesea, cu piciorul sprijinului. Astfel, dacă odinioară examenul de admitere în liceu era foarte strict şi serios, aproape la acelaşi nivel cu Bacalaureatul, astăzi numai cine nu vrea nu îşi găseşte un loc pe liste şi în clasele de liceu. În plus, rezultatele la examenul maturităţii sunt dezastruoase şi vădesc dezinteresul aproape total al elevilor pentru şcoală.
Rezultatele parţiale la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului din acest an sunt cu mult sub aşteptările absolvenţilor şi ale profesorilor din judeţul Hunedoara. Din numărul total de candidaţi care au susţinut probele, abia 20 la sută au reuşit să treacă de examenul maturităţii. Practic, nici măcar o treime dintre absolvenţii de liceu sau şcoli profesionale din judeţ nu au reuşit să obţină o notă de trecere: 80 la sută dintre candidaţi nu au reuşit să obţină o notă de trecere. După afişarea rezultatelor parţiale la Bacalaureatul de toamnă din acest an, peste 200 de candidaţii nemulţumiţi de notele obţinute au depus contestaţii. Cele mai multe nemulţumiri au fost depuse pentru materiile: limba română (60), matematică (peste 50), geografie (aproape 40) şi biologie (20).
Nicio medie peste 9
Examenul de maturitate, sesiunea august – septembrie s-a organizat şi desfăşurat în cinci centre de examen. La Bacalaureatul de toamnă s-au înscris aproape 1.100 de candidaţi, însă doar aproximativ 900 s-au prezentat la examen, iar mai bine de 200 au lipsit. Dintre cei care au susţinut probele, puţin peste 200 de absolvenţi de liceu au reuşit să obţină o medie de promovare, restul de mai bine de 700 de candidaţi fiind declaraţi respinşi. Procentul promovării a fost puţin peste 20 la sută faţă de sesiunea august – septembrie 2014, când rata promovării a fost de 22 la sută. Cele mai multe medii obţinute de candidaţii hunedoreni la Bacalaureatul de toamnă au fost sub cinci: aproape 550 de elevi nu au obţinut nota minimă de trecele. Doar şapte medii au fost peste opt şi niciuna mai mare de nouă.
Muieţi-s posmagii obligatorii?
Pe de altă parte, absolvenţii clasei a VIII-a care nu s-au înscris la şcolile la care au fost repartizaţi sau nu au participat la una cele două etape de admitere de până acum, vor fi repartizaţi pe unul dintre cele 450 de locuri rămase libere. Sesiunea de toamnă a admiterii la liceu, este ultima ocazie a elevilor absolvenţi ai unei şcoli primare de a intra în clasa a IX-a. Cele mai multe locuri rămase şi acum disponibile sunt la Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” din Orăştie – 26 de locuri (specializarea chimie industrială) şi la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan – 25 de locuri – (specializarea electricieni). Actualmente, însă, sistemul e de aşa natură, încât numai cine nu mai vrea să meargă la cursuri nu ajunge la o şcoală profesională sau la liceu: locuri sunt pentru fiecare absolvent de casa a opta în parte, iar sistemul prevede zece clase obligatorii.
Investiţii se fac, dar – eficiente?
În ciuda rezultatelor dezastruoase la majoritatea examenelor şi a neîncrederii elevilor şi a părinţilor în eficienţa unui sistem de învăţământ depăşit, statul continuă să investească în educaţie. Elevii din învăţământul preuniversitar care provin din familii nevoiaşe vor primi, şi în anul şcolar 2015-2016, rechizite şcolare gratuite. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar anunţă că în judeţul nostru vor fi aproape 7.000 de elevi beneficiari. Pentru a primi rechizitele gratuite, părinţii trebuie să prezinte dosare cu toate actele necesare şi să le depună la secretariatele şcolilor. Condiţia obligatorie pentru ca elevii să primească rechizite gratuite este ca venitul lunar pe membru de familie să nu fie mai mare de 50 la sută din salariul de bază minim brut pe ţară. Valoarea maximă a fiecărui pachet de rechizite şcolare va fi de 25 de lei pentru un elev din clasele primare primare şi 30 de lei pentru un elev de gimnaziu. Pachetele conţin, în funcţie de vârstă, caiete, creioane, penar complet echipat, acuarele, rigle, plastilină, lipici şi hârtie glasată.
Manuale gratuite pentru toată lumea
În plus, începând din această toamnă şi elevii din clasele a XI-a şi a XII-a vor beneficia de manuale gratuite. Acest lucru se întâmplă pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. De asemenea, în funcţie de starea materială sau de performanţele la învăţătură, elevii hunedoreni pot primi diferite burse. Există patru tipuri de burse care se acordă elevilor în funcţie de rezultatele şcolare şi resursele financiare ale familiei. Astfel, în cazul copiii provin din familii cu venituri mici, aceştia pot să primească burse sociale. În cazul în care sunt elevi care obţin pe tot parcursul anului şcolar medii foarte mari, ei pot primi burse de merit, iar dacă au reuşit să obţină rezultate remarcabile la olimpiade naţionale sau internaţionale, pot primi burse de performanţă.
Burse pierdute din cauza chiulului
A patra categorie de burse vizează bursele speciale care se acordă doar copiilor care au avut un deces în familie. De asemenea, elevii care învaţă în ciclul liceal pot beneficia de bursa de 180 de lei, acordată prin programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu”. De această formă de ajutor beneficiază elevii care provin din familii cu venituri foarte mici. Liceenii pot primi aceşti bani dacă dovedesc faptul că familiile de provenienţă nu depăşesc un venit brut lunar pe membru de familie, realizat cu trei luni anterioare depunerii cererii, de 200 de lei. Bursa se acordă lunar, pe toată perioada cursurilor şcolare, inclusiv pe timpul pregătirii şi susţinerii examenului de bacalaureat. Elevii primesc această bursă pe tot parcursul anului, dacă nu acumulează mai mult de 20 de absenţe nemotivate. Anual, mai bine de 1.000 de elevi primesc această bursă, dar câteva zeci dintre ei o pierd din cauza chiulului. Elevii care fac naveta pot primi, şi ei, sprijin de la stat pentru a ajunge la şcoală. Anual, la noi în judeţ, 3.000 de copiii bat drumul spre şcoală cu autobuzele, iar legea prevede decontarea banilor de drum.
lei pentru pensionari.
Şcolarizarea pe glob: doar 50 la sută la şcoala primară
Toate acestea, în condiţiile în care copiii din alte colţuri de lume nu au acces la atâtea facilităţi şi gratuităţi. Accesul la şcolarizare continuă să fie doar un vis frumos în mare parte a lumii, a anunţat, anul acesta, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), cu cele mai proaste situaţii înregistrate în Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Organizaţia a prezentat un raport referitor la rezultatele programului „Educaţie pentru toţi” lansat în urmă cu 15 ani, la Dakar, în 164 de state. Doar 52 la sută din ţări au îndeplinit cerinţa de a asigura acces universal la şcoala primară, iar din restul de 48 %, doar 10 % se apropie de îndeplinirea acestui obiectiv. În afară de fonduri, UNESCO anunţă că în lume ar mai fi nevoie şi de încă patru milioane de profesori, numai pentru a asigura efectuarea de studii elementare de către toţii copiii, în condiţiile în care 30% dintre statele analizate au un deficit serios de dascăli la catedre.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.