De ce România a ajuns la inflaţie negativă?

Rata anuală a inflaţiei a coborât la -1,9%, de la -1,7% în luna precedentă, după o scădere a preţurilor cu încă 0,5% în luna august. Alimentele s-au ieftinit în august cu 0,8% faţă de iulie, iar mărfurile nealimentare cu 0,5%, în timp ce tarifele servi­ciilor au rămas stabile.
Cele mai mari reduceri de preţuri au fost consemnate la fructe proaspete, de 12%, urmate de subcategoria “alte legume şi conserve de legume”, cu 9,5%, şi cartofii, care s-au ieftinit cu 6%. Din ca­tegoria mărfurilor nealimentare, combustibilii s-au ieftinit cu 3%, iar medicamentele şi articolele medicale cu câte 0,5%. În schimb, s-au scumpit ouăle (+4%), citricele şi alte fructe meridionale (+1,9%), uleiul comestibil (+0,4%), zahărul (+0,3%), conservele şi alte produse din peşte şi carnea de porcine, fiecare cu câte 0,2%. De asemenea, frigiderele şi congelatoarele s-au scumpit cu 0,3%. Rata anuală a inflaţiei a ajuns în teritoriu negativ în iunie, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, la -1,6%, după ce preţurile au fost mai mici cu aproape 3% faţă de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9% de la 1 iunie. Inflaţia negativă caracterizează situaţia în care, pe termen lung, oferta de bunuri şi servicii este mai mare decât cererea, având loc scăderea preţurilor. Motivul înregistrării de valori negative ale inflaţiei ţine de scăderea TVA la produsele alimentare, scădere care s-a transmis în preţul final. Bancherii susţin că acest lucru ar putea împiedica aprecierea leului şi ar spori vânzarea produselor de calitate, cu valoare adăugată mai mare pentru producători.
i.