Sănătate: Sindromul anemic la copil

Sindromul anemic sau anemia este definită ca o reducere a valorilor hemoglobinei şi a hematocritului sub valorile de referinţă, în funcţie de vârstă. La nivel mondial, carenţa de fier este cea mai comună formă de malnutriţie. Ea apare la toate grupele de vârstă, însă cei mai expuşi sunt copiii şi femeile, mai ales la vârsta reproductivă.

În România, dat fiind prevelenţa crescută a anemiei în rândul copiilor şi al femeilor gravide, a fost iniţiat un program de profilaxie a anemiei la sugar şi femeia gravidă. Am să amintesc rolul fierului în organism, tocmai pentru a-i înţelege mai bine importanţa.Ca şi componentă a citocromului, fierul este responsabil de transportul electronilor în lanţul respirator. De asemenea, fiind un cofactor pentru unele enzime, fierul participă la sinteza ADN-ului, la reglarea ciclului celular. La nivelul sistemului nervos, fierul contribuie la formarea stratului de mielină şi a reţelei neuronale, precum şi la formarea şi funcţionarea sistemului dopaminergic, în aportul de oxigen la creier.

Rolul fierului se exercită încă din primele zile de viaţă, şi tocmai de aceea se impune corectarea anemiei încă de la vârsta de sugar. Ca şi necesar al organismului, în procesul de creştere avem nevoie de 35-45 mg de fier pentru fiecare kilogram de greutate. Pentru menţinerea unei balanţe pozitive a fierului, necesarul zilnic de fier la un sugar este de 1 mg de fier elemental absorbit, valoare care este asimilată cu cea a unui adult. În situaţia în care nu se acoperă nevoile de fier printr-un aport adecvat sau există pierderi, atunci apare anemia.

La nou născut, rezervele de fier se formează în proporţie de două treimi în ultimul trimestru de sarcină. De aceea, rezervele de fier ale prematurului sunt mai scăzute decât cele ale unui copil născut la termen. Rezervele de fier ale sugarului normoponderal se epuizează în jurul vârstei de 5-6 luni, iar ale prematurului mai devreme, la 2-3 luni.

În primele 4 luni de viaţă, fierul este asigurat din lapte. Laptele de mamă conţine 1-1,5 mg de fier la litru, din care se absoarbe 50%, spre deosebire de laptele de vacă nemodificat care conţine 1 mg de fier la litru. Se consideră că un copil născut la termen şi alimentat exclusiv la sân este protejat de instalarea anemiei feriprive până la vârsta de 5-6 luni. După această vârstă , alăptarea exclusivă la sân nu mai poate acoperi necesarul de fier al sugarului.

Ca şi mecanisme de producere a anemiei la sugar avem:

• insuficienţa rezervelor de fier la naştere;
• insuficienţa de aport de fier;
• necesar crescut de fier cum întâlnim la prematuri, gemeni sau dismaturi;
• malabsorbţia intestinală a fierului;
• pierderi de fier prin hemoragii mici şi repetate, sau hemoragii oculte, sau hemoragii de cauze chirurgicale.

Carenţa de fier se instalează insidios şi progresiv, în trei faze:

1. în prima fază se epuizează rezervele de fier şi scade nivelul de feritină serică;
2. în faza a doua, eritopoieza devine deficitară şi biologic apare scăderea sideremiei;
3. în ultima fază se instalează anemia feriprivă, când se modifică toţi parametrii bilogici.

O dezvoltare lentă a anemiei permite o acomodare fiziologică a organismului la valori foarte mici ale hemoglobinei. În majoritatea cazurilor simptomatologia este nespecifică, copiii fiind irascibili, apatici, obosiţi şi cu o capacitate redusă de concentrare. Atenţia şi percepţia sunt diminuate, compromiţând performanţele şcolare la copii mai mari.

În cazul unor anemii severe pot apărea şi manifestări clinice date de modificări cardiace, şi anume tahicardie, prezenţa suflurilor anemice, cardiomegalia.

Cum remediem carenţele de fier?

În primul rând trebuie asigurată o alimentaţie adecvată şi printr-o suplimentare profilactică cu fier, eficientă mai ales la populaţiile cu risc crescut de anemie. Suplimentarea cu fier, mai exact dozele necesare de fier, impune vizitarea medicului specialist sau a medicului de familie.