Cetăţile dacice rămân la discreţia răufăcătorilor

Cu excepţia Sarmizegetusei Regia, obiectiv pe care Consiliul Judeţean Hunedoara a reuşit să-l preia în admi­nistrare, celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei ră­mân la discreţia căutătorilor de comori, a practican­ţilor de ritualuri mistico-religioase care nu respectă vesti­giile şi, pur şi simplu, a vandalilor care se simt bine atunci când ştiu că distrug un zid vechi de 2000 de ani.

Reprezentanţii CJ Hunedoara au formulat, săptămâna trecută, un memoriu pe care l-au înaintat tututor instituţiilor abilitate ale statului, prin interme­diul căruia se atrage încă o dată atenţia asupra faptului că situaţia actuală de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa nu poate rămâne la fel, în cazul în care se doreşte ca vestigiile antice, clasificate ca un întreg drept “monument UNESCO”, să fie conservate şi valorificate turistic. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, memoriul a fost trimis “tuturor celor care, din punctul nostru de vedere, trebuie să fie la curent cu ceea ce se întâmplă în zona cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara. E vorba de acele distrugeri repetate şi acel atentat la zestrea noastră a hunedorenilor şi a românilor în general”, referindu-se în special la cele 160 de gropi apărute în incinta cetăţilor dacice neadmi­nistrate de CJ, cu mai bine de două săptămâni în urmă. În actul amintit, CJ Hunedoara solicită, oficial, pentru a treia oară în ultimii doi ani, trecerea cetăţilor dacice în administra­rea instituţiei judeţene. „Ne dorim să tragem acest semnal de alarmă disperat, pentru că e nevoie de acţiune şi de proactivitate a noastră a tuturor, pentru ca lucrurile să reintre în normalitate”, a adăugat David.

Blocaj politic sau indolenţă distructivă?

CJ Hunedoara a preluat în administrare Sarmizegetusa Regia în decembrie 2012, la începuturile guvernării USL. O schimbare în bine s-a văzut încă din aprilie, anul următor, iar trendul este acelaşi şi acum. La Sarmizegetusa Regia nu se mai urcă nimeni pe monumente, nu se mai aprind focuri ritualice, nu se mai lasă mizerie în incinta sacră şi nu se mai caută comori dacice. Foarte probabil, în tot transferul a contat faptul că preşedintele CJ de la acea vreme, Mircea Moloţ, făcea parte din PNL, aflat pe atunci în alianţa cu PSD. Valurile politice au despărţit cele două formaţiuni, iar PSD, rămas la guvernare, pare că a uitat de promisiunea de a trece în administrarea CJ şi celelalte cetăţi dacice. Chiar Victor Ponta a promis asta. Totuşi, CJ Hunedoara a solicitat, până acum, de două ori transferul, prin acte oficiale. De fiecare dată a fost refuzat, Ministerul Culturii fiind cel care s-a opus. Ministerul şi ultimii miniştri ai culturii nu cunosc deloc situaţia cetăţilor. Surse din apropierea demersului făcut de CJ Hunedoara ne-au mărturisit că, săptămâna trecută, când a primit memoriul, ministrul de resort, Ionuţ Vulpescu, era ferm convins că cele 160 de gropi de care a vorbit presa locală şi, parţial, cea naţională recent erau la Sarmizegetusa Regia. Conform aceloraşi surse, sunt slabe şansele ca guvernarea PSD să fie de acord cu transferul solicitat de CJ Hunedoara. Asta cu toate că, în continuare, la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa se petrec acte regretabile, în lipsa unui regulament de vizitare şi a pazei permanente. Vreme de 25 de ani, Ministerul Culturii nu a făcut aproape nimic pentru cetăţile dacice. Nici măcar planul de cercetare arheologică multia­nuală nu a fost respectat. Din vreo 5 milioane de euro promi­şi, a alocat, în primul an, prin 2012, vreo 600.000 de euro, după care a stopat finanţarea. Asta cu toate că cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sunt la fel de va­loroase, pe plan mondial, ca Stonehenge-ul britanic, ori piramidele egiptene. Ca să nu mai vorbim despre importanţa lor pentru identitatea românească.

Una “caldă” – drumul este “aproape” în grafic

34 la sută din totalul lucrărilor care trebuie făcute pentru modernizarea drumului de acces spre Sarmizegetusa Regia sunt finalizate. Stratul de asfalt de legătură (peste care urmează să fie turnat asfaltul de uzură) este aşternut pe 10 kilometri din totalul de 18 care trebuiesc modernizaţi. Constructorii se află într-o întârziere de câteva zile din cauza vremii neprielnice de la sfârşit de septembrie, început de octombrie, dar speră că vor recupera diferenţa zilele acestea. De fapt, finalizarea proiectului la termen depinde foarte mult de vreme, însă oficialii CJ Hunedoara se declară încrezători că lucrarea va fi terminată la timp. Pe lângă asfalt, varianta moderni­zată a drumului de la Costeşti spre Sarmizegetusa Regia presupune şi amenajarea a 12 parcări.