Editorial: Democraţie originală, economie originală! Cum a construit Strabag autostrada fără salariaţi?

Reboot în cinste, onoare şi pro-DNA la PSD? Să fim serioşi! Logic, pe fond, partidul nu are cum să se schimbe la faţă cu un lider posesor de condamnare la purtător în primă instanţă şi un premier trimis în judecată pentru corupţie! E ca şi cum l-ai crede pe Diavol când spune că-l slujeşte cu adevărat pe Dumnezeu şi se apucă de acum să ctitorească biserici într-o veselie. Dar nu numai poli­tica românească face volte aberante ignorând, imprudent, forţa gravitaţională a arestului generată de Codul Penal.
Nici economia nu se lasă mai prejos şi inventează formule rocamboleşti de manifestare, unele având ca antidot doar ancheta judiciară. Cum vi se pare următorul CV de firmă? Denumire: Strabag AG Austri­a, sucursala Bucureşti – România; Cifră de afaceri 2014: 240,6 milioane de lei; Profit net: 17,3 milioane de lei; Număr de salariaţi: ZERO!!! Ei da, seamănă cu un perpetuum mobile de speţa întâi în afaceri să faci profit şi să nu ai nici măcar un salariu de plătit, nu?
Mi-a atras atenţia o analiză a KeysFin privitor la amploarea luată de acest fenomen năstruşnic al fir­melor fără angajaţi. Situaţia este hilară. Potrivit datelor oficiale înregistrate la Mi­nisterul Finanţelor, anul trecut aproape 116 mii de companii au făcut afaceri în România într-o manieră cel puţin bizară: fără salariaţi. Cele mai multe firme fantomă activau în domeniul comerţului (37%), urmate de cele din sectorul activi­tăţilor profesionale şi ştiinţifice (14%), construcţii (8%), industria prelucrătoare (6%) şi activităţi de transport (5%).
Se pare însă că punerea la treabă a „duhurilor” e rentabilă pentru unii patroni. Firmele fantomă au realizat în 2014 o cifră de afaceri totală de aproape 40 de mi­lioane de lei, adică circa 3,6 la sută din rulajul tuturor afacerilor derulate în România.
Pe primul loc în topul companiilor care nu au nevoie de mână de lucru ca să facă profit, ce ironie a sorţii, este Strabag. Ce înseamnă asta? Ori că muncitorii pe care i-am văzut pe şantierul autostrăzii erau voluntari, ori că nu erau oameni.
Dincolo de aparenţa paranormală a acestui fenomen economic, există explicaţii prozaice pentru acesta. O parte mică dintre companiile fantomă preferă să angajeze colaboratori în derularea proiectelor, în timp ce restul preferă să angajeze la ne­gru ca să evite plata taxelor la stat. Analiza KeysFin nu spune însă dacă e posibil şi un mix între cele două.