Incompetenţa guvernării PSD pune frână autostrăzii Deva – Lugoj

Guvernul actual îşi ascun­de incompetenţa folosindu-se mişeleşte tocmai de lege. A făcut-o o dată, în iunie, încercând să închidă brusc termocentralele de la Mintia şi Paroşeni, iar astfel să justifice şi “inutilitatea” mineritului din Valea Jiului, o face din nou, de data asta rolul de victimă avându-l autostrada Lugoj – Deva.

Guvernul procedează cu autostrada Lugoj – Deva exact cum a procedat cu CEH folosind principiul “dacă nu avem bani de finanţare, oprim pe motiv de nerespectare a legii”

Inspectoratul de Stat în Construc­ţii (ISC) a dispus ieri companiei care construieşte lotul 4 din autostrada Lugoj – Deva, Spedition UMB, să-şi retragă oamenii şi utilajele de pe o jumătate a lotului de lucrări pe motiv că nu există autorizaţii de construcţie. Aceste autorizaţii trebuiau obţinute tocmai de către CNADNR de la Ministerul Transporturilor. Acum, ISC, instituţie subordonată aceluiaşi Guvern, vine şi spune “STOP”. Încă din 2014 se ştia însă că pe ambele loturi “hunedorene” ale autostrăzii amintite se lucrează fără autorizaţii de construcţie, cu acceptul CNADNR şi al consultanţilor desemnaţi de compania de drumuri. Practic, se repetă povestea din iunie: cu toate că se ştia că termocentralele Mintia şi Paroşeni nu aveau acorduri de mediu de ani buni, pentru că Guvernul nu a catadicsit să investească în echipamente de desulfurare, Garda de Mediu a fost folosită drept “coadă de topor” pentru a dispune oprirea activităţii celor două unităţi energetice.

Un proiect defectuos

În primăvara şi vara anului trecut primarii comunelor hunedorene prin care trece autostrada Lugoj – Deva spuneau, mai pe şleau, mai pe la colţuri, că proiectul pentru şoseaua de mare viteză a fost întocmit nu prost, ci foarte prost. Primarul de la Brănişca, Teodor Lazăr, mergea până într-acolo încât spunea că el crede că proiectul s-a făcut doar din birou, trasându-se nişte linii pe o hartă luată de le google. Doar aşa-şi explica el că, în aprilie, constructorii s-au trezit că traseul trecea printr-un cimitir (neautorizat, ce-i drept). La o lună după aceea, altă problemă: traseul autostrăzii trecea peste o grotă în care se aflau două specii de lilieci protejate de lege. Lucrarea a fost amânată un an pentru monitorizarea şi strămutarea liliecilor. În vara anului trecut încă nu se ştia cum se va conecta autostrada cu porţiunea deja construită, de la Şoimuş spre Orăştie şi nici cum va trece prin zona haldei de cenuşă a termocentralei Mintia: peste, sau pe lângă?
Autorizaţii de construcţie nu existau nici în mai, nici în iunie, nici în iulie. De lucrat, totuşi, se lucra şi fără ele. De ce nu erau emise? Pentru că dacă era vorba de lucrări autorizate, constructorii puteau emite facturi pentru lucrările efectuate şi puteau cere plata acestora. “Din câte ştiu eu, statul nu are bani să-i plătească şi de aici pleacă
problema”, spunea atunci primarul din Gurasada, Silviu Nan. Situaţia a fost confirmată şi ieri, de surse din cadrul Spedition UMB. Companiei i s-au decontat doar 69 de mi­lioane de lei din totalul de 200 de milioane investite, din surse proprii, în lucrările la lotul 4. Cele 69 de milioane au fost plătite pentru jumătatea de lot pentru care s-a emis autorizaţie de construire, în octombrie anul trecut (de la Ilia, 11 kilometri spre Şoimuş). Restul de bani au fost băgaţi în lucrările din cealaltă jumătate a lotului 4. Progresul lucrărilor este de peste 50 la sută, cu toate dificultăţile întâmpinate.

Tot morţii şi liliecii sunt de vină

Abia marţi seara, CNADNR a reuşit să emită un comunicat de presă prin care încearcă să explice motivele blocajului de pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva. ” Referitor la secţiunile C şi D (porţiunile neautorizate – n.red.), menţionăm că Proiectul Tehnic aferent a fost avizat cu întârziere în cadrul CTE-CNADNR din cauza identificării unor probleme, respectiv: cimitirul neautorizat de la km 90+275 – km 90+315, halda de cenuşă şi zgură de la Mintia, km 93+300 – km 94+300; stabilitatea versantului de la km 96+620 – km 97+750, amenajarea Nodului Rutier de la Şoimuş – km 99+500, existenţa Peşterii Tunel cu lilieci în aproprierea localităţii Şoimuş, în culoarul expropriat în zona km 97+200. Odată cu identificarea acestor probleme, CNADNR a solicitat Antreprenorului (Asocierea S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. & S.C. SPEDITION UMB S.R.L.) transmiterea tuturor modificărilor aduse proiectului faţă de Acordul de mediu emis în data de 24.12.2013, întrucât este necesară revizuirea acestuia.
«Specificăm că un impediment deosebit în realizarea unui proiect de maximă importanţă este tocmai această reluare a întregului mecanism de obţinere a Acordului de Mediu şi implicit a Autorizaţiei de Construcţie, când de fiecrare dată la proiect sunt aduse modificări generate de astfel de probleme apărute în teren. În acest sens, CNADNR SA împreună cu Ministerul Transporturilor, analizând atât cazul de faţă, cât şi alte situaţii similare exis­tente, a propus şi lucrea­ză la realizarea unui Memorandum prin care să integreze toate instituţiile cu atribuţii în emiterea avizelor şi acorduri­lor pentru realizarea proiec­telor din fonduri europene nerambursabile. Pe lângă modificarea Legii achiziţiilor publice, vom susţine de asemenea şi scurtarea timpilor şi corelarea activităţilor tuturor celor implicaţi, astfel încât anumite activităţi să se desfăşoare cât mai repede şi cât mai coerent»”, declară directorul CNADNR, Narcis Neaga, în comunicatul emis de compania pe care o conduce.
Lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva este cel mai avansat dintre toate cele trei aflate încă în fază de construcţie, stadiul lucrărilor depăşind 50 la sută. Pe celelalte două si­tuaţia este şi mai dramatică, procentajul fiind mai mic de 20 la sută. Mai mult ca sigur, termenul de finalizare a autostrăzii – luna mai a anului viitor – nu va fi respectat.

Reprezentant UMB: “Dacă am aştepta după aprobările de la stat, am avea autostrăzi în anul 2400″

Un reprezentant al Spedition UMB, care a dorit să nu-şi divulge identitatea pe motiv că are în contract o clauză de confidenţialitate, a declarat pentru REPLICA: “Avem 1.000 de oameni pe şantierul Ilia – Şoimuş. Pe 900 dintre ei probabil că vom fi nevoiţi să-i trimitem mai devreme acasă, în vacanţa de Crăciun. Am obţinut acceptul consultantului şi am demarat lucrări şi pe jumătatea de lot pentru care nu era autorizaţie de construcţie din două motive: angajaţii noştri trebuie să-şi ia salariile şi să-şi întreţină familiile, apoi, dacă am aştepta după aprobările şi avizele de la instituţiile de stat, am avea autostrăzi în anul 2400, aşa de greu se mişcă lucrurile. Pe porţiunea autorizată nu mai sunt lucrări mari de făcut, doar asfaltări şi parapeţi, în general. Pe cealaltă porţiune aveam mult de lucru, de aceea acolo erau mobilizaţi cei mai mulţi dintre salariaţi. Asta este: am retras utilajele şi nu ştim ce vom face, în acest moment”.