Bolile toamnei: viroze şi intoxicaţii cu ciuperci

Toamna vine cu mult gust şi culoare, dar şi cu riscuri pentru hunedoreni. Cei plecaţi „pe coclauri”, după ciuperci, riscă să ajungă, de la masă, la spital, în cazul în care consumă ciuperci otrăvitoare. Iar hunedorenii care nu se fe­resc de frig şi de viruşi riscă să se aleagă cu o răceală sau o gripă care le va slăbi sistemul imunitar.

Mare atenţie dacă plecaţi la cules de ciuperci: printre cele comestibile s-ar putea strecura şi câteva otrăvitoare!

În ultimele zile, mai mulţi hunedoreni au ajuns la spital intoxicaţi cu ciuperci otrăvitoare. Din fericire, niciun pacient nu a ajuns la spital în stare foarte gravă. Toţi hunedorenii care au avut de suferit după ce au consumat ciuperci otrăvitoare au fost din zona Petroşani şi au fost internaţi la Secţia ATI din cadrul Spitalului de Urgenţă Petroşani. Medicii ne reamintesc să consumăm numai ciuperci culese doar din locuri special amenajate, de la comercianţi autorizaţi. Pentru că intoxicaţia cu ciuperci poate duce chiar la deces, ea trebuie considerată o urgenţă medicală majoră. De aceea, apelarea numărului de urgenţă 112 şi prezentarea imediată într-un serviciu medical de urgenţă este obligatorie. „Deşi foarte apreciate, datorită gustului şi aromei lor, pe lângă ciupercile comestibile, în natură cresc şi specii de temut, cunoscute de toată lumea ca fiind ciuperci otrăvitoare. Dacă sunt consumate, acestea provoacă intoxicaţii uneori grave sau chiar mortale. Consumul de ciuperci otrăvitoare constituie una dintre marile urgenţe medicale, deoarece reprezintă o treime dintre intoxicaţiile care se soldează cu deces atât la adulţi, cât şi la copii”, afirmă Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara.

Renunţaţi la testele populare

În România, sunt aproximativ 50 de specii de ciuperci otrăvitoare (din cele peste 4.000 de specii de ciuperci cunoscute). Cazurile de otrăviri involuntare cu ciuperci survin ca urmare a ignoranţei culegătorilor sau a celor care le procură de la persoane necunoscute, iar medicii ne spun că simpla experienţă, fie ea şi îndelungată, nu scuteşte de accidente. Toţi culegătorii cu adevărat cunoscători confirmă faptul că, în ciuda atenţiei, cunoştinţei şi a experienţei, au cules de-a lungul anilor şi specii otrăvitoare, pe care le-au putut elimina abia la o a doua verificare atentă. În plus, trebuie  să renunţăm la “testele populare”: una dintre aceste false credinţe este că, în prezenţa toxinelor din ciuperci, argintul se înnegreşte, iar o alta este aceea că ciupercile din care au mâncat melcii sau insectele nu sunt otrăvitoare. Complet fals, spun medicii, care precizează că unele dintre cele mai otrăvitoare ciuperci pentru om nu au niciun efect asupra cobailor, de exemplu.

Efectul întârziat, cel mai periculos

Intoxicaţiile sunt de două tipuri: cu debut rapid (de la o jumătate de oră, la şase ore) sau cu debut tardiv (până la două zile după ce ciupercile au fost consumate). Intoxicaţiile cu ciuperci cu debut rapid sunt rareori mortale. Cel mai mare pericol constă în pierderea masivă de lichide şi de electroliţi. În schimb, intoxicaţiile cu ciuperci cu debut tardiv (6 – 48 de ore) au o perioadă lungă de incubaţie şi sunt cu mult mai periculoase decât cele cu debut rapid, deoarece toxi­nele au timp să acţioneze asupra diferitelor organe şi sisteme încă înainte de apariţia primelor simptome. Ciupercile reprezintă o sursă importantă de proteine vegetale, vitamine şi minerale, sunt sărace în lipide, deci recomandate în regimurile hipocalorice, dar ele trebuie să fie cumpărate din unităţi de tip alimentar, care asigură existenţa certificatelor de ca­litate. Vânzarea ciupercilor din pădure este interzisă.

Număr dublu de bolnavi cu pneumonie

Pe de altă parte, numărul cazurilor de infecţii acute respiratorii şi al pneumoniilor a crescut simţitor faţă de perioada de început a lunii octombrie. Astfel, dacă în săptămâna 2-11 octombrie peste 1.000 de hunedoreni au fost diagnosticaţi cu infecţii respiratorii şi alţi 220 cu pneumonie, săptămâna trecută, medicii au diagnosticat mai mult de 1.130 de persoane cu „răceli” şi aproape 400 cu pneumonie. Din numărul total de hunedoreni bolnavi, aproape 100 au necesitat internare. Din fericire, deocamdată, autorităţile sanitare nu au diagnosticat niciun caz de gripă. Până acum aproape 400 de hunedoreni s-au vaccinat împotriva gripei de sezon. Medicii ne reamintesc că, în sezonul rece, circulaţia bolilor acute respiratorii este principala cauză de îmbolnăvire, iar vaccinarea antigripală este singura metodă de profilaxie specifică a gripei. În această toamnă judeţului nostru i-au fost repartizate 6.210 doze de vaccin antigripal sezonier, din care 150 doze sunt pentru Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne. Campania de vaccinare antigripală gratuită a început în judeţ.