În ultimele săptămâni hunedorenii au fost cutremuraţi în urma mai multor cazuri de suicid, iar rapoartele naţionale arată că numărul depresivilor este în creştere. Părinţi şi soţi plecaţi la muncă în străinătate, perspectiva sărăciei, dar şi însingurarea, una dintre “bolile” începutului de mileniu, îi pun pe hunedoreni în situaţii care par a fi fără scăpare. Şi, totuşi, care e soluţia?
Hunedorenii afectaţi de sărăcie sau lipsa iubirii şi a familiei tradiţionale îngroaşă, tot mai mult, statisticile medicilor psihiatri, însă foarte mulţi dintre depresivi nu ajung niciodată să fie cuprinşi în statistici
Cel mai recent caz, înregistrat acum zece zile, a fost cel al tinerilor din Lupeni. Anchetatorii cred că bărbatul, un tânăr de 27 de ani, angajat la mina Lupeni, care căzuse în patima jocurilor de noroc, s-a spânzurat, după ce şi-a ucis soţia de numai 25 de ani. Cu numai câteva zile înainte un bărbat s-a aruncat de pe geamul apartamentului în care locuia, în Petroşani. Bărbatul de 65 de ani ar fi suferit de o depresie. Când au ajuns la faţa locului, bărbatul se aruncase, deja, de la fereastră. I s-a acordat primul ajutor şi a fost transportat la Spitalul de Urgenţă din Petroşani cu fracturi multiple, printre care şi o fractură de bazin. Medicii nu au mai putut face nimic ca să îl salveze. Potrivit vecinilor, bărbatul suferea de depresie, din cauză că trăia singur, iar soţia era plecată în străinătate.
Atenţie în luna decembrie!
Numărul cazurilor de suicid este mai mare faţă de anul 2012, spre exemplu, dar mai mic în comparaţie cu situaţia anului 2010, la intrarea în criză. Numărul cazurilor de suicid a crescut în 2014, faţă de anul 2012, cu 10 la sută, după ce înregistrase o scădere cu aproape 30 la sută. Conform statisticilor Serviciului Judeţean de Medicină Legală Hunedoara (SJML), 66 de persoane din judeţul nostru s-au sinucis anul trecut, iar dintre aceştia 50 de hunedoreni au ales tragicul gest de a-şi lega ştreangul de gât. Cinci persoane au murit după ce s-au aruncat de la înălţime, patru dintre cei care nu au mai suportat realitatea au înghiţit substanţe toxice, iar două persoane au folosit obiecte tăietoare pentru a-şi pune capăt zilelor. Rapoartele SJML arată că în majoritatea covârşitoare (cam 80-90 la sută) din totalul cazurilor de suicid este vorba de bărbaţi, iar statisticile demonstrează că cele mai multe sinucideri sunt înregistrate, de obicei, în luna decembrie, luna sumbră a solstiţiului de iarnă, a frigului şi a Sărbătorilor petrecute în singurătate.
Lipsă de afecţiune şi sărăcie
Potrivit pshihologilor, lipsa banilor este una dintre cauzele care poate determina un asemenea gest, însă niciodată ea nu va fi singurul motiv pentru care un adult decide să îşi pună capăt zilelor. Uneori sinuciderea survine pe fondul unor tulburări psihice, a schizofreniei, alcoolismului sau în urma abuzului de droguri, ori pe un fond de lipsuri materiale, combinat cu lipsa afecţiunii sau a unei familii. Într-o societate în care individualismul şi însingurarea au preluat, tot mai adesea, locul familiei tradiţionale, unde fiecare avea rolul său bine precizat şi unde îi erau îndeplinite nevoie afective şi de securitate, dificultăţile financiare pot juca şi ele un rol important, dar – de cele mai multe ori – ele survin pe fondul unei depresii profunde. Reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara, Cecilia Birău, spune că în ultimii trei ani numărul cazurilor de hunedoreni diagnosticaţi cu depresie a crescut, de la peste 2.700, la mai bine de 3.300 de persoane. Medicii, însă, recunosc că numărul celor afectaţi de depresie este, probabil, mult mai mare, însă nu toate cazurile ajung în statisticile medicilor psihiatri: unii depresivi sunt ajutaţi de familie sau de prieteni să iasă “la lumină”.
Nu subestimaţi finalul depresiei
Psihologii avertizează că una dintre cele mai problematice perioade este intervalul de sfârşit al unei depresii, când aceasta devine şi mai periculoasă. De aceea, dacă aveţi prin preajmă persoane abătute, triste, cu o figură vizibil marcată de un sentiment de neputinţă, care par permanent urmărite de greutăţi, fie în carieră, fie în familie, sau, mai rău, în ambele situaţii, interveniţi cu foarte mult tact, susţinându-le să apeleze la ajutor de specialitate, pentru a le ajuta să treacă cu bine criza. Mai mult, fiţi precauţi: majoritatea celor pe care îi bat gânduri negre nu lasă să se întrevadă adevăratele dimensiuni ale disperării! Acesta este şi motivul pentru care cazurile de suicid şochează: adeseori familia şi vecinii spun că nu se aşteptau la un asemenea gest, iar victima nu lăsase să se înţeleagă că ar fi chiar atât de deznădăjduită. Biserica poate fi, şi ea, un sprijin prin duhovnici, în condiţiile în care sinuciderea este considerată unul dintre cele mai mari păcate. Recomandarea, în acest caz, este de a căuta pentru persoana aflată în depresie un duhovnic bun, care să acţioneze cu blândeţe, pentru a-l susţine pe cel aflat în criză să parcurgă, cu speranţă, încercările vieţii.
E nevoie de o strategie naţională
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), sinuciderea este cea mai des întâlnită cauză de deces la tineri. Psihologii spun că tinerii care ajung la suicid sunt persoane imature, destabilizate de eşecuri sentimentale şi grav afectate de singurătate. În aceste condiţii, dar şi ţinând cont de faptul că România nu are un plan de contracarare a acestui fenomen, OMS a cerut României să întocmească şi să aplice urgent o strategie anti-suicid. Potrivit specialiştilor, ţările scandinave şi cele baltice (cu o rată ridicată a persoanelor care ajung în depresie) au cele mai bune astfel de strategii.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.