Hunedoara, pe lista rutelor culturale europene

Hunedoara ar putea să-şi crească valoarea turistică în anii care vor urma, dacă oraşul va fi acceptat pe una dintre cele mai neconvenţionale rute culturale europene: Atrium. De această dată „motorul” turismului nu va mai fi Castelul Corvinilor, cel mai important obiectiv turistic al municipiului şi al judeţului, ci chiar cartierele muncitoreşti! Asta deoarece itinerarul cultural european Atrium cuprinde doar clădiri cu o arhitectură specifică regimurilor totalitare ale secolului al XX-lea.

În acest sens, reprezentanţii Castelului Corvinilor au participat la seminarul internaţional „Dezvoltarea rutelor culturale europene în România”, care a avut ca scop prezentarea noii strategii europene în domeniul patrimoniului cultural, precum şi a rutelor culturale acreditate de Consiliul Europei şi perspectivelor de dezvoltare a acestora în ţara noastră. Programul a fost început în 1987, iar până acum 29 de itine­rarii culturale care traversează mai multe ţări de pe continent, printre care şi România, au fost acreditate de Consiliul Europei. Traseele cultu­rale sunt itinerare care adună elemente importante de patrimoniu, ce ilustrează perioade şi evenimente specifice ale istoriei bătrânului continent. Potrivit directoarei Institutului European al Rutelor Culturale din Luxemburg, Penelope Denu, itinerarele reu­nesc unele dintre cele mai importante puncte culturale din Europa. Printre acestea se nu­mără ruta artei preisto­rice rupestre, ruta feni­cienilor, cea a oraşelor termale istorice, traseul european al ceramicii, ruta cimitirelor semnificative, ruta europeană a patrimoniului evreiesc, ruta europeană a patrimoniului arhitectural romanic, ruta Art Nouveau şi o mulţime de alte trasee. Cele 29 de itinerarii conectează culturi şi patrimonii de pe întregul continent şi promovează, în acelaşi timp, diversitatea, dar şi identitatea culturală europeană comună. Printre ele şi ruta Atrium, care cuprinde clădiri şi cartiere cu o arhitectură specifică regimurilor totalitare ale secolului al XX-lea. Iar potrivit administratorului Muzeului „Castelul Corvinilor”, în ciuda trecutului său medieval, Hunedoara ar putea fi inclusă şi ea pe lista destinaţiilor cultu­rale europene, însă dacă acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat, oraşul va aparţine rutei Atrium.

Esenţiale pentru dezvoltarea tu­rismului

Potrivit promotorilor rutelor culturale europene, pe lângă stimularea dialogului intercultural şi a coope­rării transfrontaliere, iti­nerariile culturale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului şi implicit a comunităţilor locale. Tocmai de aceea, directoarea Institutului European al Rutelor Culturale din Luxemburg, Penelope Denu, îndeamnă autorităţile să valorifice oportunităţile, prin realizarea de proiecte legate de itine­rariile existente, dar şi prin crearea de noi rute transfrontaliere. De altfel, Institutul pe care îl conduce oferă sprijin specializat celor interesaţi şi un ghid al ma­nagementului itinerariilor culturale, în limbile engleză, franceză şi română. Potrivit admi­nistratorului Castelului Corvinilor, promotorul rutelor culturale europene din România, europarlamentarul Mircea Diaconu, vicepreşedintele Comisiei pentru Cultură şi Educaţie, cel care a avut iniţiativa organizării acestui eveniment, a precizat că România are un potenţial „uluitor”, însă, din nefericire, neglijat, iar scopul demersului său este de a prezenta oportunităţile europene şi de a determina autorităţile, dar şi socie­tatea civilă să acţioneze. Promovarea turistică a unui itinerar cultural trebuie să implice şi participarea populaţiei locale şi a companiilor turistice locale şi regionale. În acest context, sunt preferate asociaţiile locale implicate în gestio­narea obiectivelor culturale.

Obiectivele noi sunt evaluate riguros

Deocamdată, România este cuprinsă în doar câteva dintre aceste iti­nerarii culturale, foarte puţine pentru potenţialul patrimoniului ei cultural şi turistic, în condiţiile în care a intra pe lista ru­telor culturale europene înseamnă a fi racordat la patrimoniul cultural european. „A aştepta numai de la ministere, de la autorităţi nu duce la nimic. Trebuie să pui mâna, să te organizezi la nivel local şi să te exprimi, pentru că posibilităţile oferite de Uniunea Europeană sunt fantastice şi multe nici măcar nu sunt ştiute în România”, a declarat europarlamentarul Mircea Diaconu. Potrivit „Studiului pentru dezvoltarea rutelor culturale europene în România”, realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism, în ultimii ani, în ciuda perioadei de recesiune economică, sectorul tu­rismului se află în creştere lentă, iar provocarea constă în a exploata potenţialul acestuia astfel încât să producă beneficii economice în mod suste­nabil. Recunoaşterea oficială a itinerarelor culturale europene se face de către Consiliul Europei, este acordată prin intermediul Institutului European pentru Itine­rare Culturale, orga­nismul creat pentru a sprijini Consiliul Europei în coordonarea dezvoltării traseelor cultura­le europene. Itinerarele culturale certificate de către Consiliul Europei sunt înfiinţate pe baza unei teme aprobate în prealabil, a unei reţele legal înfiinţate şi funcţionează prin derularea de proiecte în diverse domenii de ac­ti­vitate, conform re­gulilor adoptate la nivelul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Pentru a deveni itinerariu cultural certificat este necesar, în prealabil, a se încheia un proces de durată, care să aibă în vedere aspecte transnaţionale, turistice, economice, sociale, culturale şi care să aibă caracter creativ. Institutul European pentru Iti­nerare Culturale în­­cear­că mereu să asi­gure extinderea itinera­relor, cu introducerea unor noi obiective şi ajută şi alte ţări să participe la diverse itinera­re, dar niciun itinerar cultural european existent nu primeşte noi obiective fără o evaluare riguroasă şi parcurgerea unor etape oficiale.

Prima rută: Santiago de Compostela

În anul 1987, primele două rute culturale europene au primit avizul printr-o simplă men­ţiune. Primul, “Itinerarul cultural de pelerinaj Santiago de Compostela”, folosea reţeaua de drumuri cu valori simbolice în procesul construcţiei europene (în fiecare an, zeci de mii de pelerini se îndreptau către Compostela). Al doilea itinerariu, „Arhitectură fără frontiere”, a ales ca tematică arhitectura rurală transfrontalieră, mai ales în teritoriile din Marele Ducat al Luxemburgului, din Belgia, Germania şi Franţa, acesta fiind iniţiat cu ocazia Campaniei Europene a mediului rural. Numărul itinerarelor a crescut treptat de la începutul programului, ajungând în momentul de faţă la 29 de trasee certificate oficial. Astăzi, 90 la sută dintre traseele acestor itinerarii sunt în zone rurale. Printre ele se numără rutele: Hansa, cu 183 de oraşe membre; ruta vikingilor, cu 50 de situri de-a lungul traseului; ruta moştenirii andaluze, cu peste 200 de oraşe în întreaga Peninsulă Ibe­rică; itinerariul cultural al fenicienilor, dar şi cel al patrimoniului evreiesc, spre exemplu.