Împotriva traficului: cere ajutor, nu cerşi!

Îi întâlnim adesea în preajma marilor magazine, la ieşirea din biserică sau la colţ de stradă. „Îmi daţi şi mie un leeeu?”, ne întrea­bă cu voce plângăreaţă. Hunedorenii cei mai inimoşi se grăbesc să scoată banii din buzunar, mai ales dacă este vorba despre copii, însă gestul mărinimos s-ar putea să facă mai mult rău, decât bine. Nu o dată, banii merg pe băutura sau ţigările părinţilor, ba mai rău, în buzunarele „stăpânilor de sclavi moderni”. De aceea, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane vine acum cu un proiect menit să protejeze potenţialele victime. 

Zeci de copii din judeţ au fost găsiţi de autorităţi pe străzi, la cerşit, în loc să meargă la şcoală, iar banii merg, adesea, în buzunarele exploatatorilor

Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.), împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei Române – Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii (IGPR-ICPC), AIDrom, Asociaţia Telefonul Copilului, Asociaţia Zâmbetul Îngerilor (AZI) şi ADPARE, implementează proiectul „Modele de bune practici privind asistenţa acordată victimelor traficului de persoane”. Acesta vrea să reducă vulnerabilitatea comunităţilor cu potenţial victimologic ridicat, inclusiv a persoanelor de etnie romă, prin creşterea gradului de conştientizare cu privire la traficul de persoane şi riscurile asociate acestui tip de infracţionalitate. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, în calitate de promotor al proiectului, împreună cu partenerii săi, implementează la nivel naţional campania de prevenire a traficului de persoane „Cere ajutor, nu cerşi!” Agenţia Naţio­nală împotriva Traficului de Persoane este coordonator naţional al aplicării politicilor în domeniul luptei împotriva traficului de persoane şi are rolul de a desfăşura activităţi de prevenire şi monitori­zare a fenomenului infracţional. Anual, autoritatea, în colaborare cu partenerii săi, identifică în jur de 400 de persoane care sunt traficate la nivel naţional, însă cifrele sunt, fără îndoială, mult mai mari decât cele descrise de statistici. Peste 60 la sută dintre victime sunt persoane cu o eduaţie minimală (cel mai adesea studii gimnaziale), uşor de manipulat.

Bani pentru traficanţi!

Mesajul campaniei este: „Mâna întinsă nu primeşte ajutor, primeşte bani pentru traficanţi!” Campania urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la traficul de persoane, identificarea principalelor cauze ale vulnerabilităţii, precum şi găsirea unor posibile soluţii la nivelul grupurilor ţintă respective. Ea presupune întâlniri cu reprezentanţii grupului ţintă (elevi, profesori, reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai autorităţilor), în 10 localităţi distincte, care vor fi completate de o serie de activităţi de prevenire desfăşurate de specialiştii A.N.I.T.P. din zonele de competenţă ale Centrelor Regionale. În acest context, la nivelul Centrului Regional Alba Iulia se vor defăşura activităţi de prevenire în şoli, dar şi întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale din judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara, pentru transmiterea mesajului antitrafic al campaniei către un număr cât mai mare de copii şi adoleescenţi, care ar putea ajunge victimele traficanţilor. Proiectul este finanţat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, prin Programul RO 20 „Violenţă domestică şi violenţă bazată pe deosebirea de sex”.

Delincvenţii, în risc de a deveni victime

Referitor la cazurile de cerşetorie din judeţul Hu­nedoara, primăriile au raportat Direcţiei de Asisten­ţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara că au în evidenţa lor, cu „plan de servicii” şi acordarea prestaţiilor sociale pentru prevenirea separării de familie şi expunerea la forme de violenţă, 35 de copii. Trei dintre copiii găsiţi la cerşit provin din alte judeţe. Dacă în unele dintre aceste cazuri chiar părinţii sau membrii ai familiei extinse sunt cei care îi trimit pe copii la cerşit, din cauza sărăciei şi a eşecului în găsirea unui loc de muncă, alteori minorii ajung victimele traficanţilor de persoane. Riscul este mare la orice vârstă, dar mai ales în adolescenţă, când copiii abuzaţi sau neglijaţi în propriile familii riscă să ajungă victimele traficanţilor de persoane, care trăiesc de pe urma acestui tip de sclavagism mo­dern. “Abuzul şi neglijarea au repercusiuni asupa dezvoltării psihice şi fizice a copilului şi conduc la dezvoltarea dizarmonică a personalităţii, din punct de vedere emoţional, afectiv, cognitiv şi volitiv. Copiii intră în conflict cu proprii părinţi şi colecti­vităţile din care fac parte, dezvoltând tulburări de comportament de tip dezadaptativ. Dacă părinţii nu intervin la timp, pentru reabilitarea copilului, în vederea depăşirii situaţiei de criză prin servicii de specialitate (consiliere psiho-socială, servicii medicale oferite prin cabinetele de neuro­psihiatrie infantilă, din cadrul policlinicilor sau în ambulatoriul de specialitate) pot să apară disfuncţionalităţi atât în sfera vieţii de familie, cât şi a comportamentului deviant, cu tendinţe de delincvenţă juvenilă şi inadaptare la normele de convieţuire socială”, declară purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Hunedoara (DGASPC), Ionela Lazăr. De aici, şi până la viaţa pe străzi, sub abuzul traficanţilor de persoane, este, uneori, numai un pas.