Toamna “dezgheaţă” administrarea parcului de la Simeria (GALERIE FOTO)

Parcul Dendrologic de la Simeria a rămas în proprie­tatea statului. Instan­ţele de judecată au decis astfel, definitiv şi irevocabil. Se spera ca, după acest moment, administraţia parcului şi Primăria Simeria să înceapă ample proiecte de valorificare a ceea ce specialiştii spun că este unul dintre cele mai frumoase parcuri din lume. N-a fost aşa, dar nici nu e totul pierdut. Încă.

Din 2002, de când a început procesul prin care urmaşii foştilor proprietari cereau retrocedarea parcului “în natură”, Institutul pentru Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) nu a mai făcut nicio investiţie importantă în parc. Acesta era obiectul unui litigiu, aşa că ar fi fost ilegal să cheltuiască bani mulţi pe diferite proiecte. ICAS s-a mulţumit cu strictul necesar şi s-a declarat neputincios în faţa unor probleme ca lipsa gardului pe o lungime de 4 kilometri, sau năpădirea unei părţi a parcului de vegetaţie cu specific “invadator”.
Acum, motivul litigiului nu mai poate fi invocat. Bugetul staţiunii de cercetări ICAS de la Simeria este însă la fel de mic ca-n anii trecuţi. Primăria Simeria s-a oferit să contribuie la valorificarea turistică a parcului, însă s-a lovit de două obstacole: primul, conservatorismul cercetătorilor, al doilea, lipsa experienţei în gestionarea unui flux mult mai mare de vizitatori. “Acum vin 12.000 de vizi­tatori pe an, ceea ce e suportabil. Ce ne facem dacă ne trezim, dintr-o dată, cu 50.000 pe an?”, se întreba unul dintre reprezentanţii ICAS cu câteva luni în urmă.

Dialog reluat

Dacă în această chestiune am fi tentaţi să dăm dreptate reprezentanţilor ICAS, nu acelaşi lucru îl putem face când vine vorba de “panotajul” parcului. Sunt situaţii în care treci pe lângă o tufă ciudată, ori un arbore splendid, vrei să afli ce este, iar pe plăcuţa destul de mică din dreptul lui scrie: “Syringa reticulata”, „Xanthoceras sorbifolia”, „Cotoneaster nitens”, sau „Deutzia scabra”. “Nişte panouri cu mesaje accesibile publicului larg credem noi că s-ar impune în parc”, spunea, la începutul toamnei, primarul oraşului, Emil Rîşteiu. Iar aici părea a se fi blocat orice tentativă de colaborare între ICAS Simeria şi Primărie, mai ales că specialiştii ICAS nu dădeau semne că nu doresc să renunţe la limbajul ştiin­ţific.
Situaţia pare să se fi schimbat însă, uşor, în bine: “Colaborăm cu reprezentanţii ICAS Simeria. Ne acordă asistenţă de specialitate şi sprijin când vine vorba de amenajarea zonelor verzi din oraş, iar noi cumpărăm de la staţiunea de cercetare material săditor. Nu renunţăm la ideea valorificării turistice a parcului. Relaţia dintre noi şi ICAS s-a mai dezmorţit şi sper să continue în acelaşi fel”, spune Emil Rîşteiu.