Cetatea, la un pas de (re)inaugurarea incintelor II şi III (GALERIE FOTO)

Lucrările de pe Cetatea Devei sunt la un pas de recepţie: constructorii şi autorităţile spun că proiectul care vizează reabilitatea incintelor II şi III este gata în proporţie de 90%. Primăria Deva se gândeşte acum la modurile în care se poate pune în valoare spaţiul reamenajat, dar şi la un viitor proiect pentru zona de centru a cetăţii. 

Lucrările la acest proiect au demarat în primăvara lui 2013, iar valoarea sa totală este de 38.428.182,03 lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de peste 21,9 milioane de lei, adică 85% din sumă. Potrivit proiectului, în incinta III, s-au făcut lucrări de pregătire, conservare primară şi consolidare a zidurilor incintei, restaurarea Porţii I şi amenajarea spaţiului interior ca punct de informare pentru vizitatori, restaurarea Porţii a II-a şi amenajarea spa­ţiu­lui interior ca spaţiu de expunere pentru costume medievale, restaurarea “Camerei artileriştilor” şi amenajarea spaţiului interior ca zonă de expunere de arme medievale – piese de artilerie, lucrări la care se adaugă cele de iluminat. „Incinta III a cetăţii a trecut printr-un amplu proces de restaurare prin finanţare primită de la Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013, pe axa dedicată obiectivelor istorice. Proiectul vizează doar reabilitarea incintelor II şi III ale Cetăţii Deva, urmând ca pentru incinta I să fie depus un alt proiect pe Programul Operaţional Regional 2014-2020”, explică Elena Stelczner, respon­sabilul de proiect din partea Primăriei Deva. Pregătirea amplasamentelor în care au fost executate lucrări de reabi­li­tare şi conservare a necesitat lucrările de preparare a amplasamentului, de conservare primară şi consolidare, dar şi de reabilitare volumetrică şi funcţională. Majoritatea zidurilor erau în stare de ruină, iar aleile de acces nu erau amenajate. Prima dată, s-a decapat stratul vegetal şi pământul depus de-a lungul timpului în in­cinte, pentru readucerea lor la nivelul de călcare originar, apoi s-au înlăturat şi evacuat dărâmăturile, molozul din pivniţe şi încăperile cu bolţi prăbuşite, iar lucrările s-au executat sub supraveghe­re arheologică.

Zona artileriştilor

În multe părţi, lucrările au ajuns la finisaje. Este şi cazul zonei care odinioară adăpostea artileriştii care apărau cetatea, construcţie care se află în in­cinta inferioară: „Credem că, în incinta III, va atrage atenţia “Camera artilerişti­lor”, loc considerat garnizoana soldaţilor în acea perioadă, iar deasupra exis­tă o platformă de belvedere. Acest loc va fi dedicat spaţiilor de expu­nere muzeistică de arme medievale. În faţa acestei construcţii este „Platforma artileriştilor” care, de asemenea, va fi amenajată ca punct de belvedere şi ulterior va fi dotată din fonduri de la bugetul local cu mobilier urban caracte­ristic. Aici se are în vedere desfăşurarea de evenimente cu specific cultural şi istoric şi poate chiar o cuplare cu evenimente care se organizează şi la Castelul din Hunedoara, astfel încât să iniţiem un circuit turistic mai amplu”, detaliază Elena Stelczner. Şi aici a fost nevoie ca muncitorii să înlăture ve­getaţia din apropierea clădirii şi de pe partea ei superioară, zidurile au fost curăţate de depuneri, de ierburi şi muşchi, după care partea superioară a clădirii a fost degajată dintre depunerile de pământ, s-au executat plombări de ziduri unde acesta era distrus, s-au consolidat pereţii şi bolţile interioare din cărămidă. Acoperişul s-a refăcut cu şarpantă din lemn şi învelitoare din ţiglă din solzi, s-au reconstruit treptele de piatră ca şi cale de acces, dar şi fereastra care se închide cu tâmplărie din lemn.

Pod rabatabil

Zidurile forticaţiilor din partea de vest au trecut şi ele prin proces de restaurare: vegetaţia din apropiere s-a înlăturat pe o fâşie de doi metri în exteriorul incintei şi de cinci metri în interior, s-au eva­cuat dărâmăturile, după care nivelul de călcare a incintei a fost adus la cel din secolul al XVIII-lea. Zidurile de piatră şi fortificaţiile din pământ s-au consolidat, iar în zonele prăbuşite s-au restaurat, în fisurile şi crăpăturile mai mari de trei milimetri s-au executat injectări cu pastă de ciment, iar rostuirea zidăriei s-a făcut cu mortar de epocă. Drumul de strajă de pe laturile vestică şi estică s-a reabilitat şi s-a amenajat aleea de acces ce leagă Poarta I de Poarta II şi de podul de lemn prin care se intră în incinta II. „Accesul în această incintă se face printr-un turn de poartă pe un pod de lemn care are ultima parte rabatabilă. La turnul de poartă, s-a păstrat balamaua de piatră pe care se sprijină podul de lemn. Această parte va avea un mecanism de ridicare. Elementul de piatră care susţine capătul podului este cel original. Fără acest pod de lemn nu se putea face accesul spre incintele superioare decât pietonal”, spune inginerul restaurator Sorin Leţiu, şeful de şantier. Este vorba despre celebrul pod despre care autorităţile locale constatau în toamna lui 2013 că exista doar în acte. Se pare că fosta conducere a Primăriei a decontat lucrări neefectua­te unei societăţi care trebuia să construiască podul de acces între cele două incinte şi, chiar dacă lucrarea a fost decontată în proporţie de 70 %, podul nu a fost construit, iar paguba s-a ridicat la 87.000 de lei. Din acest motiv, autorităţile au decis să aloce fondurile din bugetul local. Construcţia a costat 372.674,36 de lei, are o lungime de 60 de metri şi a “înghiţit” circa 50 de metri cubi de lemn de stejar. Muncitorii urmează să instaleze un inel cu lanţ acţionat de un mecanism cu motor care va ridica ultima porţiune a podului.

Bastionul lui Bethlen

La demararea lucrărilor, pe terasa superioară din incinta II exista un strat de moloz de circa 50 de centimetri, iar planşeul dintre parterul şi etajul bastionului era distrus. Zidul exterior era tencuit, însă ten­cuiala păstrată era pu­ternic degradată. Lucrările executate la bastionul semicircular Bethlen au vizat înlăturarea resturilor de pe terasa şi interiorul bastionului, curăţarea zidurilor şi completarea lor, în partea superioară. Aici platforma se va amenaja ca punct de observaţie a panoramei oraşului şi se vor instala lunete. În interior, s-a refăcut planşeul la etajul intermediar, scara interioară, iar spaţiile vor fi amenajate pentru expozi­ţii. Pentru pereţii interiori şi exteriori s-a folosit tencuială plină de epocă cu mortar de var şi s-a spoit cu lapte de var. La bastion, scările, grinzile, uşile şi geamurile sunt din lemn de stejar. Proiectantul a propus încălzirea electrică a acestor spaţii şi iluminarea cu spoturi reglabile. Constructorii au avut şi surprize după îndepărtarea depunerilor de pământ: „În incinta doi, s-a descoperit un zid de swinger, pe care se regăseşte o suprafaţă tencuită cu mortarul original”, explică şeful de şantier. Acest zid este unul de întărire şi practic dublează zidul exterior pentru mărirea rezistenţei în cazul unui atac. Între cele două structuri de piatră paralele exista o porţiune de peste un metru plină cu umplutură, explică inginerul restaurator Sorin Leţiu, vizibil încântat de structurile realizate de vechii constructori şi dimensiunile uriaşe ale zidului original de secol XVI. Cei de la Primărie cred că, după reabilitare, monumentul sigur va atrage atenţia turiştilor: „În incinta doi, s-a reabilitat Bastionul semircular Bethlen în care vor fi săli de expunere muzeistică, dar asta doar după ce, cu fonduri de la bugetul local, se va face proiectul pentru dotări muzeistice. Este refăcută şi scara semicirculară cu încăperile anexe. Va fi aici un traseu de vi­zitare şi o platformă unde, de asemenea, se pot organiza diverse evenimen­te pentru ocazii speciale”, explică Elena Stelczner.

Cetatea din andezit

Cele mai mari consolidări de ziduri s-au făcut pe versantul nordic şi nord-estic, până în partea de sud est, în zona cea mai afectată în urma exploziei din anul 1848. Aici muncitorii au avut de îndepărtat stâncile dislocate sau cele instabile: „Aici zidul s-a refăcut integral şi înălţimea lui ajunge şi la 12 metri. Am început cu o bază mai largă aşa încât, în secţiu­ne, construcţia are formă de trapez. Am refăcut inclusiv golurile de tragere folosite de artilerişti şi deasupra s-a reconstruit zidul de strajă pe care se patrula. De la acest zid, se poate ajunge în incinta inferioară pe o scară semicirculară, care reprezintă a doua cale de acces desti­nată exclusiv persoanelor”, spune şeful de şantier care dă asi­gurări că treptele sunt aşezate pe vechile amprente din ziduri. Pe lângă treptele din partea superioară, care vor fi placate cu lemn, mai sunt 55 de trepte plate cu andezit. De fapt, andezitul este folosit peste tot în cetate, iar constructorii au adus pentru reamanajări circa şase mii de metri cubi din diferite cariere: „S-a folosit foarte mult andezit pentru a se potrivi cu roca, dar şi cu piatra din care a fost construită iniţial cetatea. Până la această oră, lucrările sunt finalizate în proporţie de 90%. Se va lucra în continuare la partea de acces, asta însemnând drumul până la Poarta I şi să se finali­zeze aleile pie­tonale din cetate şi dintre cetate spre Poarta I”, explică
responsabilul de proiect. S-au refăcut şi zidurile turnului de lângă poarta de acces, unde, în partea superioară, este amenajată o platformă pentru vizitatori. La Poarta I, peste extradosul bolţilor, se va amenaja un punct de belvedere cu o scară de acces.

Acces pe drum şi cu telecabina

„Lucrările de reabilitare la incintele II şi III se vor încheia la jumătatea lunii decembrie, urmând ca, în decurs de două săptămâni, să se facă recepţia, iar din ianuarie 2016 urmează ca aceste două incinte să fie redate circuitului turistic”, spune Mona Voinescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, instituţie care a decis să finanţeze din bugetul local nu doar podul de lemn, dar şi lucrările pentru reţeaua de apă-canalizare ale căror costuri depăşesc 1,8 mi­lioane de lei. Prin proiectul cu finanţare europeană se reabilitează şi căile de acces către monument şi astfel actuala stradă „Prelungire Cetăţii” se va mo­derniza, iar partea carosabilă se va lărgi la patru metri. De aici, se va amenaja un acces semicarosabil către Poarta I, care va continua în incinta III, până la staţia monolinerului şi apoi către platformele de artilerie din partea vestică. Aleea va avea lăţimea de trei metri. Şi planurile nu se opresc odată cu recepţia lucră­rilor, spune Mona Voi­nescu: „Continuăm demersurile ca să obţinem o finanţare europeană pentru reabilitarea incintei I – avem şi variante de amenajare a acesteia cu săli multifuncţionale care să găzduiască diferite evenimente, de la spectacole şi expoziţii cu caracter temporar, permanent sau chiar excepţional, până la conferinţe şi
cursuri. De asemenea, ne gândim la o cafenea lite­rară şi posibil un amfiteatru în aer liber. Încercăm să dăm cetăţii nu doar o tentă turistică, ci şi una literar-istorică, să o includem într-un circuit tu­ristic al monumentelor isto­rice şi ne gândim chiar la includerea într-un circuit al turismului religios pentru comemorarea primului episcop unitarian. În acelaşi timp avem în vedere şi componenta de promovare, astfel încât Cetatea Devei să devină un puternic brand turistic al oraşului”.

Istoric de proiect

Între Primăria Deva ca beneficiar, Agenţia de Dezvoltare Vest şi Ministerul Dezvoltării Regionale se semna în 12 martie 2010 contractul de finanţare pentru proiectul „Reabilitarea zonei urbane «Dealul Cetăţii Deva», monument al naturii şi istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva”. Între mai 2012 şi februarie 2013 s-a derulat procedura de atribuire prin licitaţie deschisă, iar la sfârşitul lunii februarie 2013 a fost semnat contractul de lucrări între Primăria Deva şi asocierea dintre SC Euras SRL, SC Creativ Gropul SRL şi SC Rustic Construct SRL ca executant. Ordinul de începe a lucrărilor a fost emis la sfârşitul lunii martie 2013. Din obiectul contractului fac parte mai multe categorii de lucrări, printre care cercetarea arheologică, reabilitarea incintei III şi II şi reabilitarea aleilor pietonale, a drumurilor de acces şi iluminarea căilor de acces.