Avertismentele medicilor referitoare la diabet şi automedicaţie

Rapoartele recente ale Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara (DSP) arată că numărul hunedorenilor diag­nosticaţi cu diferite afecţiuni a crescut de la un an la altul, iar numărul diabeticilor este de-a dreptul îngrijorător. O altă ameninţare la adresa sănătăţii sunt medicamentele luate „după ureche” şi fără prescripţie medicală. Cu atât mai mult în sezonul rece, care pre­dispu­ne la îmbolnăviri cu febră, nas şi gât înfundat.

Una dintre cele mai mari greşeli pe care le facem când vine vorba de sănătate este
automedicaţia: mai ales când vine vorba de
antibiotice, ea ar trebui evitată cu orice preţ

Tocmai pentru a atrage atenţia asupra excesului de medicamente, dar şi asupra evoluţiei diabetului, medicii au marcat, în cea de-a doua decadă a lunii noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului (14 noiembrie) şi Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (18 noiembrie). Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică arată că şase la sută dintre hunedoreni suferă de diabet zaharat, numărul persoanelor depistate ca suferind de această afecţiune crescând cu peste 1.500 într-un singur an! Îngrijorător este că în judeţul Hunedoara şi tendinţa obezităţii este crescătoare, la fel ca pe plan naţional: numărul cazurilor noi a depăşit chiar şi 3.000 de persoane (marea majoritate depistate la persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 ani, deci la populaţia activă, adultă). Datele obezităţii la adulţi se corelează strâns cu numărul bolnavilor de diabet şi al bolnavilor de hipertensiu­ne arterială: peste 1.000 de cazuri nou depistate în fiecare an de medici (şi aproape 59.000 de pacienţi rămaşi în evidenţă), potrivit cifrelor înregistrate în ultimii ani.

Slalom printre riscurile îmbolnăvirii de diabet

Prevenţia bolii presupune, în primul rând, păstrarea unei greutăţi corporale normale. O greutate excedentară sau obezitatea sunt, aproape întotdeauna, legate şi de apariţia diabetului. Medicii spun că doar 30 de minute de mişcare sau exerciţii fizice, făcute zilnic, reduc cu până la 35-40 la sută riscul de îmbolnăvire de diabet. O alimentaţie corectă, prin eliminarea grăsimilor sa­turate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte, înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline şi evitarea alimentelor prăjite în ulei), scade şi ea, considerabil, riscul îmbolnăvirii. Zahărul rafinat este unul dintre aliaţii îmbolnăvirii de diabet, aşa că reduceţi consumul sau scoateţi-l de tot de pe listă. Medicii ne recomandă ca, în schimb, să mâncăm mai multe fructe bogate în zaharuri naturale, dar şi legume proaspete. De asemenea, înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară este o altă opţiune binevenită. Dacă vă plac, încercaţi să consumaţi cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară, dar evitaţi pastele, dulciurile şi prăjiturile care conţin făi­nuri super-procesate. Din nefericire, Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că se aşteaptă ca numărul diabeticilor să crească şi mai mult în anii care vor urma. Cauzele sunt alimentaţia nepotri­vită, preferinţa pentru alimente ieftine şi de o calitate cel puţin îndoielnică sau pentru produse alimentare gustoase, dar care îngraşă.

Viruşii devin mai rezistenţi

Pe de altă parte, având în vedere sosirea sezonului rece şi valul de gripe şi răceli care va urma, medicii avertizează că rezistenţa la antibiotice creşte şi din cauză că mulţi dintre hunedoreni nici măcar nu fac diferen­ţa între o infecţie virală şi una bacteriană. De aceea, imediat ce se aleg cu o răceală cauzată de viruşi, “aleargă” la antibiotice. Doctorii, însă, spun că antibioticele nu ne pot face să ne simţim mai bine şi să revenim mai repede la serviciu sau la şcoală, dacă avem răceală sau gripă. Asta pentru simplul motiv că antibioticele nu acţionează în boli virale şi nu ne ajută să ne însănătoşim. Deşi sunt medicamente puternice, ele nu pot vindeca orice, iar dacă nu le folosim corect, antibioticele pot deveni chiar dăunătoare. Ce trebuie să ştie hunedorenii este că antibioticele vindecă cea mai mare parte a infecţii­lor bacteriene, dar nu pot vindeca bolile virale. Mai exact, antibioticele omoară bacteriile, nu viruşii. Medicul Cecilia Birău afirmă că în urma expunerii repetate la agenţi antimicrobieni, microorganismele, cum sunt şi viruşii, devin capabile să reziste la antiviralele care erau odată atât de eficiente. Ea adaugă că a apela inutil la antibiotice implică un risc major de a dezvolta o rezistenţă la acest tip de substanţă conţinută în pastile, lucru care împiedică apoi controlul bolilor infecţioase şi creşte cheltuielile prin nevoia de noi tratamente sau, în cazurile extreme, chiar de spitalizare.