Devoratorul de cuvinte

Pe site-ul cotidianului Servus Hunedoara, deasupra titlului “Minerii muncesc suplimentar pentru a extrage necesarul de cărbune” (cu referire la minerii din Valea Jiului), am găsit o imagine din alt spaţiu geografic, cu un măgăruş în fundal (oricât se vorbeşte de lipsa de retehnologizare, nu cred că se mai transpor­tă cărbune din minele din Valea Jiului cu ajutorul măgarilor), şi o interesantă explicaţie sub poză.
Diana Mitrache, în Servus Hunedoara, ne spune că: „O bijuterie arhitecturală a ajuns Palatul Cultural din Lupeni, o fostă clădire ridicată de comunişti pentru cluburile muncitoreşti din partea de vest a Văii Jiului. Investiţia este aproape de final şi primarul Cornel Resmeriţă spune că deja sunt tineri interesaţi să îşi oficieze aici momente importante din viaţa lor.” După câte ştiu (şi nu e greu de verificat) Palatul Cultural din Lupeni datează din perioada interbelică, şi nu a fost construită de către comunişti. Clădirea exista deja şi funcţiona la venirea comuniştilor la conduce­re. Ea a început să se degradeze la câţiva ani după 1990, până atunci reprezentând una dintre clădirile frumoase ale oraşului.
Mai departe aflăm că “A investit timp şi bani, dar una dintre cele mai importante clădiri ale municipiului Lupeni a devenit o adevărată bijuterie. Construcţia, care ajunsese o ruină a fost total reabilitată şi acum mai trebuie doar să se finalizeze licitaţia pentru scaunele din sala de spectacol. De altfel, aici sunt mai multe săli în amfiteatru, ori pentru recepţii şi câţiva tineri au şinut să îşi oficieze relaţia de căsătorie pe holurile încă neamenajate complet.” Desigur, nişte entităţi venite din alte sfere au distrus clădirea, care a ajuns o ruină (şi nimeni nu a observat-o în anii când se ruina, că nu se află aproape peste drum de Primărie), iar apoi, printr-o minune, a fost şi reabilitată. Curiozitatea mea este cei care se laudă acum cu reabilitarea unde erau când se degrada?
Din Mesagerul Hunedorean aflăm că: “Municipiul Lupeni are, din nou, transport local asigurat, ca urmare a doleanţelor şi solicitărilor localnicilor referitoare la necesitatea unui astfel de serviciu public”. Nu se precizează perioada în care nu a fost asigurat transportul public local din Lupeni. Mă surprinde acest “din nou”, deoarece, întâmplător, când am fost în vara asta în Lupeni, microbusele care asigurau transportul local în municipiul menţionat circulau…
Ramona Ştefan, în Servus Hunedoara, ne spune că “Se pare că, străinilor „le-a picat cu tronc” castelul hunedorean, fiindcă nu este prima dată când faima acestuia este răspândită, prin intermediului marelor sau micilor ecrane, dincolo de graniţele României.” Marele ecrane?
Mai deprte aflăm că “Faima Castelului Corvinilor din Hunedoara a trecut şi oceanul şi a ajuns chiar până în Brazilia, prin intermediul unei alte reclame care a fost filmată în interiorul monumentului istoric. (…). Acest spot publicitar în care mai apare castelul hunedorean a fost difuzat în Brazilia înainte de începerea Campionatului Mondial de Fotbal din 2014.” Aşa, aţi reţinut unde s-a difuzat reclama? În Brazilia! Dacă nu ţineţi minte, aveţi grijă, că mai repetăm după o frază!
În Mesagerul Hunedorean, Natalia Bumbac citează o declaraţie referitoare la lucrările APAPROD: „În cazul în care constructorul nu-şi respectă termenul va intra la penalităţi, fiind vorba despre o situaţie în care nu are argumente să amâne, cum ar fi o descărcare arheologică. De fapt, găsirea unor vestigii arheologice a fost în mai multe rânduri cauza întreruperii lucrărilor. O astfel de situaţie s-a întâmplat la lucrările pe tronsonul III de la conducta de aducţiune de la Staţia Sântămăra Orlea la Deva. Asta, pentru ca să se poată face descărcarea arheologică, urmând ca arheologii să ne anunţe când vor putea fi reluate lucrările.” Când spui că “găsirea unor vestigii arheologice a fost în mai multe rânduri cauza întreruperii lucrărilor”, ar fi frumos să susţii cu exemple – mai multe exemple, nu cu un singur (singurul?) exemplu (îmi amintesc că acum câţiva ani pe cercetările arheologice se dădea vina pentru întârzierea lucrărilor de construire a diferitelor tronsoane de autostrada, realitatea din prezent spune altceva…).
În Gazeta de Dimineaţă, Mihaela Mihai ne explică: “Curtea de Conturi susţine că în nota justificativă privind estimarea valorii contractului de achiziţie publică ”Concesionare servicii de salubritate” Curtea de Conturi spune că ”este menţionată clar valoarea lucrărilor efectuate lunar şi respectiv anual (vezi anexa 1 la prezenta)”. Şi ce mai spune, susţine Curtea de Conturi?