Devoratorul de cuvinte

În Mesagerul Hunedorean, un mic articol despre “Sport şi fumat” se încheie astfel: “Este clar: şansele sunt mici ca sportul să vă conducă viaţa din cauza dezamăgirii produse de rezultatele nesatisfăcătoare”. Poate că vreun semn de punctuaţie aşezat unde trebuie ar fi făcut ca această frază de concluzie să fie mai clară. În Glasul Hunedoarei, Ciprian Iancu ne informează că: ”Conducerea CEH nu mai vorbeşte despre stocurile de cărbune. Minele din Valea Jiului produc zilnic cu 1.000 de tone mai puţin decât necesarul termocentralelor de la Mintia şi Paroşeni. La începutul lunii se spunea au stocuri pentru 4-5 zile. Se pare că şi acestea s-au diminuat.” Corect era „… se spunea că au stocuri”, prepoziţiile există pentru a fi utilizate atunci când este necesar.
Din acelaşi articol aflăm că „Practic, niciun ban din ajutorul de salvare, nu a fost folosit pentru recapitalizarea efectivă a CEH.” Între subiect şi predicat nu se pune virgulă; eu aş fi scris: „Practic, niciun ban din ajutorul de salvare nu a fost folosit pentru recapitalizarea efectivă a CEH.”
Natalia Bumbac, în Mesagerul Hunedorean, ne surprinde cu alegerea următorului titlu (neinspirată, cred): „Europarlamentarii hunedoreni, prinşi în mijlocul măsurilor antitero din Bruxelles”.
Ramona Ştefan, în Servus Hunedoara, ne vorbeşte despre beneficiile aduse de noul centru de informare din Ghelari: „ (… turiştii vor putea admira formele de relief spectaculoase ale Ţinutului Pădurenilor, satele pădureneşti cu arhitectura lor locală, dar vor avea posibilitatea şi să viziteze obiectele turistice sau industriale unice, la vremea lor, în Trasilvania şi unele chiar în Europa.” Oare la ce se gândea autoarea când s-a referit la „obiecte turistice”?
Pe site-ul HunedoaraMea.ro aflăm că „Sute de deveni au participat la evenimentele de Ziua Naţională a României, majoritatea purtând steguleţe cu drapelul naţional şi cocarde tricolore.” Cum pe dexonline prime definiţie pentru „steag” este „drapel”, mă întreb în ce viteză a fost scris textul despre „drapele cu drapele”.În Mesagerul Hunedorean citim despre propunerea SC Salubritate de a instala mai multe containere îngropate în Deva: „Acesta a făcut referire la continuarea investiţiei constând în montarea de containere îngropate la toate punctele de colectare a deşeurilor din Deva, pe modelul celor şapte platforme instalate deja. La baza acestei propuneri ar sta dorinţa devenilor, animată de vederea recipientelor subterane existente, care au transmis numeroase cereri în acest sens operatorului de salubritate.” Vocabularul limbii române este bogat, de aceea mă întreb de ce a fost aleasă, în acest context, tocmai formula: „… ar sta dorinţa devenilor, animată de vederea recipientelor subterane existente”Şi în redacţia cotidianului Servus Hunedoara virgula îşi face de cap şi se aşează între subiect şi predicat: „La finalul pedepsei, părintele a revenit, ca stareţ, la Mănăstirea Prislop, de unde a fost alungat în 1959, când lăcaşul de cult, s-a desfiinţat, fiind transformat în cămin de bătrâni.” Corect era: „… când lăcaşul de cult s-a desfiinţat, fiind transformat în cămin de bătrâni.”
În Gazeta de Dimineaţă citim: „Focul a izbucnit la o anexă a unei case de pe strada Castanilor. Reprezentanţii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Petrila spun că la faţa locului au intervenit, în sprijinul lor, şi un echipaj de la Detaşamentul de Pompieri Petroşani.” Greu şi cu acordurile gramaticale (ce să mai spunem atunci de altele); corect era: „… la faţa locului a intervenit, în sprijinul lor, şi un echipaj de la Detaşamentul de Pompieri Petroşani.”
Probabil impresionată de evenimentele desfăşurate pe parcursul Zilei Naţionale, Livia Botici, în Glasul Hunedoarei, scrie: „La cel mai aşteptat moment al zilei, defilarea paradei militare, au fost prezenşi peste o mie de deveni.” Iar paradă înseamnă defilare, nu era nevoie de utilizarea ambilor termeni – „defilarea paradei militare”.
În Mesagerul Hunedorean pentru o veste tristă s-a ales un titlu nefericit: „Lavinia Maria a pierdut lupta cu viaţa”. Eu presupun că tânăra lupta pentru viaţă şi că se lupta cu moartea.
Pe site-ul cotidianului Ziarul Hunedoreanului, în articolul dedicat modului în care s-a sărbătorit Ziua Naţională la Deva citim: „Astazi este ziua ţării noastre, a noastră, a tuturor românilor…dar parcă nu ne simţim ca nişte aniversaţi, avem chipurile mohorâte poate pentru că am trecut prin atâtea necazuri…cine ştie poate este momentul să schimbăm ceva, ca să putem zâmbi mai mult”, „Este cea mai importantă zi din an pentru noi românii pentru că acum aproape 100 de ani s-a împlinit visul unor generaţii de sute de oameni, când Ardealul s-a unit cu patria mamă.”, „După alocuţiuni, Dumitru Fărcaş, i-a încântat pe cei prezenţi cu câteva melodii specifice Zilei Naţionale a României. Mai apoi, din Piaţa Unirii maniefstările de 1 decembrie s-au „mutat” pe bulevadrul 1 decembrie 1918 din localitate”. Cred că măcar când se scrie despre o astfel de zi atât de importantă, jurnaliştii ar trebui să încerce să scrie corect, nu ca în exemplele de mai sus, unde lipsesc virgule din primele două citate, dar, mai jos, se află o virgulă între subiect şi predicat – „Dumitru Fărcaş i-a încântat”. Şi cred că atunci când se scrie despre Ziua Naţională ar trebui scris „1 Decembrie”, nu „1 decembrie”, la fel când se aminteşte bulevardul „1 Decembrie 1918”.

Să corectaţi bine!