Ţinutul Pădurenilor e promovat cu bani de la UE

Una dintre cele mai frumoase zone geografice şi ento-folclorice ale României, Ţinutul Pădurenilor, este promovată printr-un proiect finalizat recent de Primăria comunei Ghelari. Este vorba despre un centru de informare turistică, un  turn de belvedere şi şapte trasee unice în ţară, fiecare cu specificul său. 

Punctul de plecare în trasee de zeci de kilometri printre
sutele de locuri unice ale Ţinutului Pădurenilor

Lângă sediul Primăriei Ghelari tocmai au fost finalizate lucrările pentru construirea unui centru de informare turistică. Clădirea e spaţioasă, îmbină modernul cu tradiţionalul şi, oarecum, seamănă cu o casă din zonă. Noroc cu parcarea generoasă din faţa ei, cu scările marmorate şi cu panoul de informare. Altfel orice turist ar crede că e, pur şi simplu, o casă specifică zonei construită recent.

Centru de informare şi turn de belvedere

Centrul de Informare reprezintă însă o mică parte dintr-un proiect în valoare de 212.000 de euro derulat de Primăria Ghelari prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Agenţia pentru Investiţii Rurale, proiect început în 2011 şi finalizat în noiembrie. Din suma totală, 49.000 de euro o reprezintă contribuţia locală, restul provenind din fonduri europene nerambursabile. În acelaşi proiect a fost inclusă şi ridicarea unui turn de belvedere pe culmea dealului de la ieşire din Ghelari spre Ruda, aproape de pensiunea Panorama, construcţie înaltă de 10 metri, din care, în orice zi senină, se văd Apusenii, Masivul Şureanu, Parângul, Retezatul şi Retezatul Mic în toată splendoarea lor.
Cea mai importantă parte a proiectului, pe termen lung, sunt cele şapte trasee, în lungime totală de aproape 190 de kilometri. Fiecare are specificul lui, cu poveşti, privelişti şi obiective spectaculoase pentru orice turist. Deloc lipsită de importanţă este şi harta proiectului, destul de bine realiza­tă, hartă ce include mai toate unităţile importante de cazare din zonă, inclusiv din celelalte două comune pe care le promovează (Teliuc şi Bunila) şi care este redactată şi în engleză şi franceză.

Trasee pentru toate gustu­rile

Nu mai puţin de şapte trasee turistice au fost amenajate, prin proiectul amintit, pe raza comunelor Ghelari, Bunila şi Teliuc. Vi le prezentăm mai jos, pe scurt şi vă lăsăm să le descoperiţi cândva, cât mai curând.
Traseul 1 – Drumul băieşilor – e marcat cu cerc albastru, se poate parcurge doar pedestru, şi reprezintă drumul minerilor care veneau din satele Florese, Vălari, Topliţa şi Goleş să lucreze la mina de la Ghelari. Turiştii pot vedea locurile primelor cuptoare de fier de la Topliţa, dar şi una dintre cele mai mici biserici din România, cea de la Vălari. De asemenea, le sunt indicate şi locuri în care se amenajau bocşe pentru fabricarea mangalului
Traseul 2 – Drumul fierului – e marcat cu triunghi roşu, poate fi parcurs doar pe jos, are 5 kilometri lungime, se “învârte” prin şi în jurul satului Ghelari, şi prezintă turistului o istorie a prelucrării fierului încă de pe vremea cuptoarelor romane şi până în zilele noastre, în 2006, mai precis, când, practic, mina de fier de aici a murit.
Traseul 3 – Drumul marmurei – pleacă din Ghelari, coboară până-n Retişoara, apoi face stân­ga în sus pe Valea Nădrabului şi urcă până în Alun, satul construit aproape în întregime numai din marmură datorită faptului că are o carieră cu acest material lângă el, loc din care a ajuns materie primă chiar şi pentru Casa Poporului. Din Alun traseul se întoarce spre Ghelari prin Bunila şi Poieniţa Voinii, un drum de culme ce oferă alte privelişti spectaculoase. Se poate parcurge şi pe jos, şi cu ATV-ul, dar şi cu un autoturism de teren.
Traseul 4 – Drumul ecumenic – Maiestuosul complex ortodox din Ghelari este punctul principal al traseului, dar sunt incluse şi bise­rici vechi din satele Ruda sau Plop. În acelaşi domeniu ar fi putut fi incluse şi Biserica de Marmură de la Alun, Biserica de lemn – monument istoric situată tot în Alun, dar s-a considerat că ele pot fi văzute odată cu parcurgerea traseului marmurei.
Traseul 5 – Aventură în Pădurenime – este cel mai lung, având 70 de kilometri lungime, poate fi parcurs şi cu bicicleta sau autoturismul de teren şi presupune, în cea mai mare partea a sa, doar drumuri de culme, cu privelişti extraordinare. De exemplu, de la Ghelari spre Vadu Dobrii (doar pe culmi), apoi înapoi prin satul Meria (tot pe culmi), după care o coborâre pe Valea Cernei în amonte de Hăşdău, apoi Dâbâca şi Topliţa, până-n “coada” lacului Cinciş, cu urcare înapoi în Ghelari prin cătunul Dealu Mic.
Traseul 6 – Mănăstire – lacul Cinciş – are 18 kilometri, se parcurge doar pedestru şi presupune, pe lângă vizitarea unei mănăstiri vechi, şi o incursiune printr-o pădure de castani “comestibili”, după care se finalizează pe malul unuia dintre cele mai frumoase lacuri din ţară.
Traseul 7 – Valea Runcului – are 20 de kilometri şi poate fi parcurs în întregime doar pe jos, dar oferă turistului câteva obiective in­dustriale unice la vremea lor în Europa: furnalul de la Govăjdia, hidrocentrala Căţânaş, linia “trenului mic” şi altele.