Ciobanii acuză: „Ne duceţi la faliment!”

Indignaţi de decizia în urma căreia, din 6 decembrie şi până în 24 aprilie, ciobanii trebuie să îşi ţină toate oile în staul şi să le furajeze, lucru care ridică enorm costurile, la care se adaugă şi impunerea numărului de câini de pază la maxim trei, oierii au organizat un miting de protest în Ca­pitală. Printre ei s-au numărat şi crescători de oi din judeţul Hunedoara, care ameninţă cu noi proteste, dacă prevederile pe care le consideră absurde nu vor fi eliminate. Ieri, Guvernul a decis amânarea aplicării prevede­rilor reclamate de crescătorii de oi până în luna aprilie a anului viitor, premierul Dacian Cioloş precizând că, până la termenul amintit, Legea Vânătorii va fi modificată astfel încât să ţină seama şi de doleanţele celor care au protestat, marţi, la Bucureşti. Totuşi, în rândul oierilor, persistă urme de îndoială.

Oierii hunedoreni nu mai pot să reducă pagubele făcute de secetă la culturile de porumb, lăsând animalele să păşuneze miriştile

„Legea aceasta aberantă, da­tă pentru prima oară în isto­ria României, încalcă chiar Constituţia şi dreptul la proprietate. Pentru că la mij­loc sunt terenurile noastre sau terenuri luate în arendă, pentru care noi plătim. Apoi, interzicerea păşunatului din 6 decembrie şi până în 24 aprilie ne va duce la faliment”, spune preşedintele Asociaţiei Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul – Haţeg, membru în consiliul director al Federaţiei Oierilor de Munte din România, Pavel Iovăneasă. El adaugă că ţurcana pe care majoritatea oierilor hunedoreni o cresc are nevoie de mişcare: stând închisă îi cresc copitele, transpiră, apar proble­me pulmonare, iar acestea duc, cel mai adesea, la decesul animalului. „Apoi, într-un an în care am avut seceta pe care am avut-o dar, mulţumim lui Dumnezeu, încă nu a nins, deci iarba e bună de păscut, să ţii animalele închise şi să le faci furajare slabe şi cantitativ şi calitativ, pentru că nu au intrat subvenţiile, asta înseamnă crimă!”. Pavel Iovăneasă spune că decizia în defavoarea ciobanilor a fost luată pentru „băieţii cu bani” care decimează vânatul României. Potrivit acestuia, vânătorii (în fapt braconierii) sunt deranjaţi de oieri, pe motiv că animalele de pază ucid sau alungă vânatul. Iovăneasă susţine, însă, că înainte de ’89 numărul oilor crescute în România era mult mai mare, însă, cu toate acestea, câmpurile şi pădurile erau pline de vânat. Fermierul hunedorean menţionează că e normal ca, dacă vremea e bună, oile să fie scoase la păşunat, la fel precum, dacă dă ninsoarea sau gerul, acestea să primească furaje la stână. El adaugă că e o absurditate să fixezi o dată de intrare şi ieşire a oilor în câmp, atâta timp cât numai ciobanii înşişi ştiu ce au de făcut ca să aibă spor în munca lor şi să nu le moară oile pe capete.

Oile sfâşiate, paguba ciobanului

Potrivit Legii Vânătorii, un cioban poate avea, la o stână montană, cel mult trei câini. Legea prevede că, în zona de deal, numărul legal al câinilor care pot fi folosiţi de ciobanii de la o stână este de numai doi, în timp ce oierii de la câmpie au voie să se folosească, în activitatea lor, de un singur câine. Potrivit legii, câinii în plus pot fi împuşcaţi de vânători, fără ca aceştia să fie sancţionaţi. Reprezentanţii asociaţiilor de vânătoare spun că prevederea a fost stabilită prin lege pentru a proteja animalele sălbatice, pe considerentul că acestea pot fi speriate sau chiar ucise de câinii oierilor, punând în pericol supravieţuirea lor în sălbăticie. Mai mult, ciobanii spun că, deşi anual înregistrează pierderi însemnate din cauza animalelor sălbatice, pe ei nimeni nu îi despăgubeşte, nici chiar în cazul în care ajung să fie schilodiţi, în urma atacurilor sălbăticiunilor. „Sigur că şi ciobanii trebuie să fie ordonaţi: să iasă cu oile în câmp, dar să nu distrugă culturile celorlalţi oameni, spune şi Ioan Chitic, unul dintre fermierii care deţine o fermă pentru creşterea ovinelor în apropierea Hunedoarei. Pe de altă parte, şi păşunea are nevoie de un termen în care să se refacă. Însă, de asta are grijă ciobanul, că e păşunea lui. Şi, atunci, nu poate veni un legiuitor să te îngrădească. Avem noi grijă când e moale să nu băgăm oile să strice iarba, dar să avem alternativa de a duce oile pe tocătura unde am avut porumbul, să putem duce oile pe miriştea unde am avut porumbul… Ori, acum nici pe mirişte nu mai avem voie… Tind să cred că bunul simţ al omului de la sat nu va duce la suprapăşunat. Până la urmă, niciun cioban nu are interesul să-şi distrugă propriile păşuni”, explică. Cine-a iniţiat legea asta sunt vânătorii. Vânători care nu vor ca noi să fim cu oile în teren, pentru că le stricăm lor socotelile. Şi atunci mistreţul lor poate să vină la mine-n porumb şi să mi-l strice fără ca nimeni să mă despăgubească, dar eu cu oaia mea nu mă pot duce să valorific acel porumb sterp care n-a făcut ştiulete şi a rămas mic, din cauza secetei, chiar dacă sunt pe terenul proprietate personală sau pe terenul arendat, pentru care plătesc. Dacă veţi căuta în Monitorul Oficial, veţi găsi Legea vânatului şi a fondului cinegetic, nu Legea zootehniei. Şi, atunci, e normal, fiind legea vânătorilor, să-i protejeze pe vânători, nu pe noi”, adaugă Ioan Chitic.

Hoţul te fură, lupul te rupe

Acesta mai spune că, de fapt, ciobanii îi deranzeajă pe braconieri care „ies la vânătoare, cu autorizaţie pentru lup spre exemplu. Iese o căprioară, el împuşcă şi căprioara, şi iepurele, şi fazanul! Cine îi vede? Ciobanul care păşunează. În al doilea rând, ei acuză câinii noştri că ucid vânatul. Ori, aşa ceva nu există: câinii au jujău la gât. Însă dacă vine lupul, e normal ca şi câinele meu să-mi apere turma, că de aia-l ţin! Eu înţeleg să avem câini în funcţie de numărul oilor din turmă: nu poţi să ai 100 de oi şi zece câini. Dar, dacă ai 1.000 de oi, atunci trebuie să ai măcar şase animale de pază. La mine nu-i an lăsat de la Dumnezeu să nu-mi mănânce lupul o oaie, două sau trei. Pentru ele nu ne despă­gubeşte nimeni. Anul trecut, ciobanului pe care l-am avut aici i-a mâncat lupul câinele de întors! O săptămână a plâns după câinele ăla! Hoţul s-a specializat şi el: vine şi fură. Anul trecut la Hăşdău s-au furat din grajd trei vaci şi un cal, într-o noapte! Deci hoţul te fură, lupul te rupe, mistreţul îţi strică cultura, dar noi să nu cumva să ţinem câini!”, spune cu obidă hunedoreanul. În urma mitingului din Capitală, reprezentanţii autorităţilor centrale au anunţat că vor interveni cu o ordonaţă de urgenţă, pentru abrogarea articolelor din Legea vânătorii care îi nemulţumesc pe ciobani. Pe de altă parte, însă, au fost voci care au susţinut că anularea, printr-o ordonanţă de urgenţă, a articolelor considerate aberante de crescătorii de ovine este ilegală, deci imposibilă. Totuşi, dacă nu vor ca oierii să meargă, din nou, la Bucureşti în luna ianuarie, reprezentanţii Ministerului Agriculturii ar trebui să găsească în cel mai scurt timp soluţia optimă.