Datornicii trebuie să returneze băncilor 16,4 miliarde de euro în 15-20 de ani

Banca Naţională a României (BNR) a făcut publică situaţia creditelor persoanelor fizice la data de 31 octombrie 2015. Potrivit acesteia, numărul debitorilor care au contractat un credit ipotecar sau care au garantat diverse credite cu ipoteci şi care înregistrează restanţe la ora actuală este de 68.723 de persoane. Totuşi, numărul creditelor contractate de aceştia este în număr de 74.127 (din cauză că în perioada 2007 – 2008 începuseră să fie acceptate şi ipotecile de rangul doi asupra proprietăţilor imobiliare).
Cei 68.723 de debitori au restanţe la băncile comerciale de 3,97 miliarde de lei, sumă care poate fi absorbită de sistemul bancar chiar şi dacă ar fi promulgată legea dării în plată în forma actuală. Experţii atrag atenţia că problema este însă alta, nu restanţele debitorilor către bănci, ci suma totală pe care băncile ar avea-o de încasat de la cei 68.723 de clienţi în următorii 15-20 de ani. Potrivit statisticilor BNR, suma totală datorată de clienţii cu restanţe la creditele garantate cu un imobil este de 74,138 miliarde de lei, adică 16,4 miliarde de euro. Suma include bineînţeles valoarea imobilului cumpărat pe credit, dar şi dobânzile şi comisioanele vii­toare băncii, profitul pentru banii plasaţi în perioada de boom.
Mai mult, dacă facem o valoare medie a creditelor cu ipotecă restante, vom obţine doar 138.000 de euro per împrumutat, valoare destul de normală pentru o locuinţă cumpărată în anii de vârf ai pieţei imobiliare din 2007-2008. În aceste condiţii, numărul celor care au accesat credite de valori foarte mari şi care ar putea fi acele persoane pentru care legea dării în plată ar fi una cu dedicaţie este destul de mic. Dar suma la care băncile ar trebui să renunţe este uriaşă. Dacă legea dării în plată ar intra în vigoare în forma actuală, din cele 16,4 mi­liarde de euro pe care băncile şi le-au bugetat la capitolul venituri pentru următorii ani nu vor mai încasa decât maxim 5 miliarde de euro, din cauza scăderii valo­rii imobilelor sau chiar mai puţin dacă vor ajunge să vândă apartamentele primite contra plată la credit către societăţi de recuperări de creanţe. Pe scurt, pierderea ar fi de minimum 10 miliarde de euro.