SURPRIZĂ. România, exportator net de alimente

Deşi percepţia generală este contrară, în realitate nu suntem doar “o gură căscată” în care Occidentul îşi plasează supra-producţia alimentară. Datele oficiale la nouă luni pe 2015 arată că, la capitolul produse agroalimentare, România înregistrează un excedent, adică a exportat mai multe alimente decât a importat.

Peste 30 de milioane de euro excedent

Potrivit Ministerului Agriculturii, excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din primele nouă luni ale anului 2015 a fost de 31,1 milioane de euro. România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 4,2 miliarde de euro, cu 297,1 milioane de euro mai mult faţă de perioada co­respunzătoare din 2014, iar importurile, în sumă de 4,16 miliar­de de euro, au crescut în ritm mai intens, depăşind cu 615,6 milioane de euro valoarea consemnată în primele nouă luni din 2014.

Porumb şi tutun, baza la export

Livrările externe de porumb şi ţigarete, care au generat o treime din încasările din exporturile de produse agroalimentare, s-au majorat cu 331,3 milioane de euro (total export 725,5 milioane euro) şi respectiv, cu 174,3 mi­lioane de euro (total export 673,9 milioane euro). Cantitatea totală de porumb exportată în primele 9 luni a crescut de 2,5 ori faţă de aceeaşi perioadă din 2014, până la 3,86 milioane de tone, iar cea de ţigarete de 1,2 ori, totalizând 37.800 tone.
Potrivit datelor MADR, venituri suplimentare faţă de realizările primelor nouă luni din 2014 s-au mai obţinut la exportul de orz (+41,6 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+19,8 milioane euro), carne de ovine sau caprine (+14,5 milioane euro), carne de pasăre (+11,1 milioane euro), ciocolată (+9,2 milioane euro), brânzeturi (+5,5 milioane euro) şi ape minerale care conţin zahăr (+4,2 milioane euro).

UE, principalul partener

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României. Astfel, în primele nouă luni din anul 2015, livrările de produse agroa­limentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 63%, iar achiziţiile din statele membre au deţinut o pondere de 80,8%.