Hunedorenii nu mai au acces la vaccinul antitetanic

De aproape două luni hunedorenii care se lovesc, se taie sau se înţeapă în obiecte cu potenţial tetanogen se află în risc de infecţie, pentru că spitalele şi-au epuizat stocurile de vaccin antitetanic. Medicul Cecilia Birău spune că situaţia nu e specifică doar judeţului Hunedoara, ci e aceeaşi în toată ţara şi adaugă că autorităţile din toate judeţele aşteaptă o rezolvare chiar de la Ministerul Sănătăţii. 

„În toată ţara este aceeaşi problemă, din noiembrie. Un articol scris de reprezentanţii Institutului «Matei Balş», din Bucureşti, anunţa că nu mai are nici vaccin antirabic, nici antitetanos. Asta deoarece «Ministerul Sănătăţii – iar acum vă citez din adresa oficială – negociază preţul cu producătorii de vaccin»”. Potrivit Ceciliei Birău, coordonatoarea ac­tivităţilor de promovare şi e­ducaţie în sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara (DSP), România nu mai produce vaccin antitetanic. Singura instituţie abilitată să producă vaccinul, Institutul Cantacuzino, a încetat producţia din cauza unor neajunsuri legate de circuitele de producţie, care nu ar fi respectat întocmai standardele europene impuse în astfel de cazuri. „Între timp, pentru antirabic, problema s-a rezolvat. În 17 decembrie am primit adresă din partea Ministerului Sănătăţii că vaccinul antirabic poate fi solicitat de unităţile sanitare cu paturi de la Unifarm”, precizează reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică.

În Urgenţă, tratament, nu profilaxie

Medicul adaugă că atât vaccinul antirabic, cât şi vaccinul antitetanic reprezintă un tratament şi nu o medicaţie de prevenţie. „Ele se fac în momentul în care apare, pentru antirabic, o plagă muşcată cu risc de a genera turbare. Este vorba despre persoane muşcate de animale sălbatice din zone unde a fost semnalată, de către medicii veterinari, existenţa cazurilor de animale bolnave de turbare. Sigur, mai este şi cazul câinilor vagabonzi, însă aici riscul de îmbolnăvire cu rabie este mult mai mic. De altfel, medicii din Urgenţele spitalelor recomandă celor muşcaţi monitorizarea, vreme de zece zile, a animalului care a muşcat şi, inclusiv, a propriei stări de sănătate”, adau­gă medicul Cecilia Birău. Doctoriţa precizează că sunt extrem de puţine cazurile în care un câine vagabond care a atacat şi a muşcat să fi purtat virusul rabiei, tocmai de aceea recomandă evitarea supravaccinării inutile.

Nici în spitale, nici în farmacii

Cât priveşte tratamentul cu antitetanos, acesta nu doar că nu poate fi găsit în spitale, dar nici de la farmacii nu poate fi cum­părat. Reprezentanţii autorităţii judeţene în Sănătate Publică spun că „Ministerul face demersuri pentru găsirea unei soluţii, pentru deblocarea situaţiei exis­tente”, însă Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara nu a fost, până acum, anunţată că situaţia de criză s-ar fi rezolvat. Vaccinul antitetanic se face în cazul plăgilor cu risc de a apărea tetanosul. Plaga cu risc tetanogen este cea care are margini neregulate, este adâncă şi a luat contact cu solul. Deci, dacă te tai cu un cuţit, în bucătărie, riscul este mult mai mic. „Într-adevăr, şi plăgile înţepate cu sârmă, cuţite sau cuie, ori alte obiecte care au luat contact cu solul, pot dezvolta tetanos.” Medicul adaugă că şi în cazul vaccinului antitetanic s-au făcut o suprasolicitare. „În cazul copiilor, hunedorenii trebuie să ştie că ei sunt, clar, sub vaccinul pe care îl primesc şi rapelurile acestuia. Ultimul se face în clasa a opta sau a noua, aşa că sfătuiesc părinţii să nu refuze vaccinarea. Pe de altă parte şi noi, adulţii, ar trebui să facem un rapel, o dată la fiecare 10 ani, iar astfel am avea certitudinea că nu vom face boala în cazul în care ne-am înţepa sau tăia cu obiecte cu risc”.