Devoratorul de cuvinte

În Gazeta de Dimineaţă, titlul alarmist – „Parcul Spitalului de Urgenţă Petroşani, înghiţit de o groapă imensă şi de noroaie” – se dovedeşte a fi o alarmă falsă, deşi autoarea se străduieşte să prezinte situaţia ca fiind de­zastruoasă. Astfel, citind articolul, aflăm că, de fapt, se lucrează la o nouă construcţie – şi chiar se lucrează cu spor, iar acest lucru este prezentat, în mod ciudat, pe un ton critic: „Nici 15 milioane din proiectul pentru moderni­zarea şi extinderea Spitalului de Urgenţă Petroşani nu a fost primită, însă chiar şi aşa muncitorii lucrează din greu la fundaţia viitoarei clădiri care va ocupa locul parcului destinat recreerii bolnavilor. Locul parcului din faţa Spitalului de Urgenţă Petroşani a fost luat de o groapă, de muncitori şi utilaje care sapă fundaţia viitoarei clădiri anexă a instituţiei medicale.”, „Un proiect care ar urma să se finali­zeze anul viitor, dar care, la modul de alocare actuală a banilor, mai poate dura lejer încă 50 de ani. Chiar şi aşa, muncitorii trag tare ca şi cum banii ar fi la uşa spitalului şi construcţia trebuie urgent finalizată pentru ca sumele să poată ajunge în contul costructorului.”
Poate autoarea nu a aflat, dar pentru a realiza fundaţia unei construcţii trebuie săpată o groapă. Înţelegeam tonul de reproş, dacă se săpa groapa fundaţiei şi se abandona lucrarea. Dar jurnalista ne spune că muncitorii lucrează cu spor (chiar dacă, se pare, deocamdată, nu există finanţare), atunci care este reproşul, rostul articolului, al tonului din material şi al titlului? A umple cu ceva ziarul?
Dintr-o postare din 15 ianuarie de pe site-ul Hunedoaraplus.ro aflăm că „O dată cu frigul vin şi proble­mele în trafic, de data aceasta în traficul feroviar. În urma unei avarii la reţeaua de înaltă tensiune, generată de deraierea unui vagon de marfă pe o linie secundară, s-a impus blocarea pe linii a trenului personal Arad-Simeria, în apropierea gării Mintia”. Oricât am încercat, citind micul articol de două ori, citind relatarea evenimentului (deraierea unui vagon al trenului de marfă) şi din alte publicaţii, nu am aflat care este legătura cu frigul?!
Pe site-ul cotidianului Glasul Hunedoarei, în 15 ianua­rie 2016, apare titlul: „De astăzi, meteorologii spun că se întorc ninsorile”. Adică, cum ar veni, de astăzi, până la primăvară tot asta o să auzim din gura meteorologilor, că ninsorile se întorc? S-or întoarce ele o dată, de două ori, dar bănuim că vor mai pleca ele din când în când şi prin alte părţi. Cred că autoarea vroia să ne spună, de fapt, că „metorologii spun că de astăzi se întorc ninsorile”, dar e mai greu cu topica…
Din Mesagerul Hunedorean aflăm că „Ieri, în bisericile din Deva, aparţinând tuturor cultelor religioase, s-au rostit rugăciuni şi predici în ajutorarea familiei Bodnariu, căreia statul norvegian le-a luat copiii pentru a-i da spre adopţie. Iniţiativa a plecat de la autorităţile locale ale municipiului, care se alătură demersurilor întreprinse de statul român pentru a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află familia de români stabilită cu traiul în statul scandinav.” În primul rănd corect era: „… în ajutorarea familiei Bodnariu, căreia statul norvegian i-a luat copiii”, iar în al doilea rând, parcă „familia de români stabilită cu traiul în statul scandinav” este formată dintr-un român stabilit în Norvegia şi o norvegiancă, cetăţeană a statului scandinav.
Ziarul Hunedoreanului ne spune că: „Inscripţia profanatoare a apărut pe un zidul turnului de locuinţă doi de la Cetatea Costeşti, unul din monumentele de patrimoniu istoric UNECO ce nu este păzit fiindcă nu are un stat de administrare bine precizat cum este Sarmizegetusa Regia, cetate care a fost preluată de Consiliul Judeţean Hunedoara.” UNECO o fi prescurtare de la UNESCO? Iar faptul că „nu are stat de administrare” ce o fi însemnând?
Ziarul Văii Jiului ne încântă cu o nouă expresie: „După cum aţi putut citi la timpul potrivit, deputatul PSD Cristian Resmeriţă a făcut, de-a lungul şi de-a latul timpului, numeroase demersuri pentru recuperarea drepturilor pensiona¬rilor mineri”. Probabil, autoarei articolului i s-a părut că materialul nu sună destul de laudativ dacă pe lângă lungimea timpului nu îi trage şi o lăţime a lui în care tânărul deputat i-a dat cu lupta întru fericirea pensionarilor.
Pe site-ul cotidianului Glasul Hunedoarei se putea citi: ”După ce un grup de vedeni a depus o sesizare la Primăria municipiului Deva prin care solicită revocarea în parte a Hotărârii Consiliului Local (HCL) nr. 385/2015, privind stabilirea nivelurilor de impozitare şi a taxelor locale în municipiul Deva pe anul 2016, lupta împotriva acestei HCL este continuată printr-o petiţie online.” Am mai spus-o: inversarea unor litere nu reprezintă o greşeală gravă, dar uneori rezultatele sunt atât de simpatice încât nu pot să nu le menţionez. Cei din grupul de „vedeni” au legătură cu vedeniile? Poate ţin de spirite?
Oricum, cineva i-a atenţionat pe cei din redacţie şi au corectat mai târziu, dar unii au fost mai rapizi şi „au capturat” dovada neatenţiei.
În Servus Hunedoara aflăm despre intenţia de a introduce reţeaua de apă şi canalizare în staţiunile Straja şi Parâng din Valea Jiului, iar în acest context avem următoarea declaraţie: „Am avut o discuţie cu primarul municipiului Lupeni şi cu domnul Milu Pârâu şi am spus să găsim o soluţie pentru problema canalizării în Straja. Colegii mei au lucrat, dar cert este că o dezvoltare a turismului, duce la condiţii decente. Nu putem spune că în 2016 se poate dezvolta Straja sau Parângul fără reţele de apă şi canalizare. Luni vom merge la Lupeni şi chiar la Straja ca să vedem ce trebuie făcut”. Numele persoanei la care se face referire în citat este „Părău”, nu „Pârâu”, iar prenumele este „Emil” (probabil că prietenii, apropiaţii îi spun „Milu”). Virgula nu are ce căuta între subiect şi predicat, deci corect era: „o dezvoltare a tu­rismului duce la condiţii decente”.
Mai jos aflăm că: „Spre Parâng a fost dusă reţeaua de apă până în zona locuită de populaţia din cătunele de la poalele muntelui, iar de acolo, spre staţiune, este necesar să se găsească o soluţie de finanţare, pentru ambele staţiuni.” Ceva nu prea are logică în fraza citată: mă îndoiesc că din zona de cătune de la poalele Parâng-ului „… spre staţiune, este necesar să se găsească o soluţie de finanţare, pentru ambele staţiuni”. Pentru cei care nu ştiu: între staţiunile Straja şi Parâng este o distanţă considerabilă – prima este în Munţii Vulcan (cu acces dinspre Lupeni), iar cealaltă în Munţii Parâng (cu acces dinspre Petroşani).
Să corectaţi bine!