Trei franţuzoaice venite într-un stagiu de practică la Hunedoara ar putea face declicul pentru o nouă orientare profesională a hunedorenilor. Firmele franţuzeşti din zona Belfort sunt interesate să investească la Hunedoara, aşa că în anii care vor urma vechea cetate a metalurgiei s-ar putea transforma într-un centru al producţiei de mase plastice.
Cele trei studente din Franța, Audrey Tirmarche, Cindy Paris şi Marie Tresch, se află vreme de aproape două luni la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, în cadrul unui proiect integrat de colaborare academică între universităţile europene.
Fabrici franţuzeşti la Hunedoara
Potrivit lui Carmen Alic, promotorul relaţiilor internaţionale în cadrul Facultăţii de Inginerie de la Hunedoara şi unul dintre coordonatorii activităţilor, unul dintre subiectele de practică este identificarea oportunităţilor în ideea înfiinţării unei companii franceze de producţie la Hunedoara: „Este vorba despre o firmă care fabrică mase plastice, industriale şi casnice. Produsele sunt fabricate după turnarea centrifugală, o tehnică foarte uzitată în Franţa. La ei, în Belfort, sunt mai multe firme de acest fel, interesate să se extindă: să-şi creeze fie filiale, fie firme noi. Cindy a fost cea care s-a ocupat de identificarea etapelor specifice legislaţiei româneşti, a documentaţiei necesare, descoperirea avantajelor, a dezavantajelor, birocraţia şi toate celelalte piedici. Totuşi, încă nu putem vorbi de un plan de afaceri real. Poate colegii lor, care vor veni la anul, vor face acest lucru. Acum este o tatonare profesionistă a terenului, sub toate aspectele: legislaţie, forţă de muncă, şomaj, calificări, oportunităţile de a angaja personal”, precizează profesoara de la Facultatea de Inginerie din Hunedoara.
Piaţa hunedoreană caută profesionişti
Dascălii hunedoreni spun că interesul pentru plasturgie nu vine doar din partea mediului economic, ci şi din partea facultăţii. Formaţia universitară din domeniul ştiinţei materialelor, care a inclus metalurgia, să fie orientată către un domeniu suplimentar: plasturgia. Conferenţiarul universitar Carmen Alic spune că, deşi înfiinţarea unei secţii de plasturgie nu se va face în viitorul foarte apropiat, aceasta este în plan pentru anii care vor urma. „Interes este în zonă. Am fost la Orăştie la una dintre firmele care fabrică material plastic. Tehnica lor nu este turnarea centrifugală, ci turnarea sub presiune şi injectarea. Deşi pentru anumite tipuri de produse e de preferat tehnica aceasta. Chiar şi acum au nevoie la Orăştie de cadre tehnice specializate. Înfiinţarea unei specializări, însă, implică foarte multe etape administrative: trebuie să ai o cifră de şcolarizare, să ai autorizare provizorie, un dosar; trebuie să îndeplineşti nişte criterii: cadre didactice, publicaţii şi s-o încadrezi la domeniul inginerie. Deci, e un plan care va necesita câţiva ani pentru transpunerea lui în realitate. Sigur, plasturgia va merge alternativ, cu alte specializări similare”, explică profesoara.
Au studiat piaţa
Pe lângă tema legată de producerea maselor plastice, studentele de la tehnici de comercializare au realizat şi prospecţiuni comerciale şi au promovat Universitatea Politehnică şi oferta ei de studii şi produse în rândul agenţilor economici hunedoreni.
„Dat fiind că domeniul lor de pregătire, la Belfort, este cel al tehnicilor de comercializare, trebuie să pună în aplicare cunoştinţele teoretice pe care le-au dobândit la cursurile de specialitate de la ele din universitate. Fiecare stagiu are de sprijinit una sau mai multe firme din mediul economic real, pe tematici în legătură cu domeniul lor de studii. Pentru cele trei studente, colegii noştrii, coordonatorii de stagiu din Franţa, au propus trei teme diferite: prima se referă la promovarea Universităţii Politehnice. Acest lucru se face pe o cale mai particulară: un portofoliu de clienţi potenţiali, în legătură cu oferta de formare a facultăţii. Un alt subiect de stagiu, cel al lui Audrey, este asistarea unei firme din zonă (în acest caz firma Memory). Practic, ea a trebuit să se informeze care este nivelul infrastructurii IT de la diverse firme din zonă, să promoveze produsele Memory în mediul economic hunedorean şi, prin intermediul specialiştilor cu care colaborează, să identifice necesităţile de infrastructură şi IT ale potenţialilor clienţi, să stabilească legătura între ei, iar apoi să îi ajute şi în ceea ce priveşte promovarea produselor şi tehnicile de comercializare a acestora”, spune conferenţiarul universitar doctor inginer Carmen Alic. Proiectul de colaborare în baza căruia studenţii francezi au venit la Hunedoara se derulează între Universitatea ”Politehnica” Timişoara, prin Facultatea de Inginerie de la Hunedoara (FIH) şi l’Institut Universitaires de Technologie Belfort-Montbéliard – Université de Franche-Comté, din Franţa.
„Românii sunt generoşi”
Pe lângă proiectele pe care studenţii le-au avut de realizat la Facultatea de Inginerie, tinerele franţuzoaice au avut ocazia să viziteze şi împrejurimile Hunedoarei, dar şi oraşele mari din Transilvania şi Capitală. Au fost la Deva, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti, însă cel mai mult fetelor le-a plăcut Clujul, unde s-au simţit aproape ca acasă. Vorbesc puţin despre neajunsurile de aici, despre diferenţele vizibile şi sărăcia pe care au văzut-o în oraşele mici, în comparaţie cu marile oraşe ale României. Preferă să insiste pe ceea ce este frumos: prieteniile pe care le-au legat şi experienţa avută aici, restaurantele foarte ieftine şi bunătatea românilor: „Am avut o experienţă în Timişoara, că am vrut să folosim cardul şi nu ştiam cum – spune Audrey, iar o persoană care a văzut că suntem străine s-a oferit să ne ajute şi să ne arate cum şi ce să facem. În Franţa asta nu s-ar fi întâmplat. Oamenii sunt mai reci”.
Stagiul de la Hunedoara contează la absolvire
Proiectul burselor pentru studenţii francezi nu este o premieră pentru Hunedoara. Anul trecut alţi patru tineri au făcut practică la Facultatea de Inginerie. Potrivit profesoarei Carmen Alic, tinerii vin de la un institut universitar de tehnologie şi afaceri, iar sistemul de acolo funcţionează diferit: este o instituţie de învăţământ superior de scurtă durată, iar după doi ani ei au opţiunea de a continua cu studii de lungă durată sau de a se angaja, pe baza diplomei de studii superioare obţinute la absolvire. Asta depinde, însă, semnificativ de rezultatele stagiului, care este foarte important pentru dosarul personal, căci perioada de două luni de practică se finalizează cu un „Raport de proiect” care se susţine în faţa unor comisii de examinare atât în România, cât şi în Franţa, iar nota obţinută are o pondere majoră în media de absolvire. Anul trecut, misiunea de stagiu a studenţilor francezi a fost aceea de a face prospecţiune comercială şi de a alcătui un portofoliu de clienţi pentru oferte de interes din facultate.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.