Deveanca Ioana Veţean-Muntean şi partenera ei, Boglarka Olah, au adus muzica de calitate la Deva. Tinerele artiste au susţinut primul recital duo-pianistic din istoria Devei. Muzicienele s-au cunoscut acum mai bine de şase ani, iar duo-ul pianistic s-a format sub îndrumarea profesoarei Vera Negreanu, de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”.
Premieră pentru Deva, recitalul nu a fost o premieră şi pentru tinerele artiste. Ele au mai susţinut astfel de concerte, la Cluj-Napoca şi la Timişoara, unde au cântat împreună cu Filarmonica „Banatul”, sub bagheta dirijorului Roberto de Majo. Pentru Ioana, care este deveancă, acesta e cel de-al treilea recital susţinut acasă, în oraşul natal. „Tot timpul e pe cât de frumos, pe atât de greu. Sunt oamenii dragi pentru care interpretezi şi, în faţa lor, parcă te percepi altfel”, mărturiseşte tânăra artistă. De altfel, un asemenea duo pianistic nu este deloc uşor de realizat: „Chiar dacă instrumentele ar fi identice, fiecare pianist are o tehnică personală, aşa că, în cele din urmă, interpretarea e unică, niciodată aceeaşi. Din anumite puncte de vedere un duo pianistic este mult mai dificil decât un solo. Şi este greu mai ales când vorbim despre un repertoriu cameral: când sunt două instrumente de acelaşi fel, se aude diferenţa. Într-un recital de pian-vioară, pian-violoncel e altceva”, explică Ioana Veţean. Tinerele spun că formula aceasta de duo pianistic, deşi o premieră pentru Deva, este foarte întâlnită în oraşele mai mari. La Cluj, de pildă, oraşul unde încă studiază cele două artiste, există chiar o şcoală de duo. Iar fetele sunt premiantele ei: au câştigat, în 2014, marele premiu în competiţia locală de recital la două piane.
Ocupate pentru următoarele şase luni
După ce amândouă tinerele au avut experienţa Occidentului, unde, din anumite puncte de vedere, spun că sunt mai multe şanse (cum ar fi accesul la audiţii de muzică de înaltă calitate), tinerele s-au întors şi plănuiesc să rămână pentru o carieră la Cluj. „În Belgia, unde am fost eu, de exemplu, aveam acces la muzică de înaltă calitate. Dar, din păcate, este o piaţă arhisaturată şi e foarte greu pentru cineva să rămână acolo. Pe lângă asta, sunt şi diferenţe culturale. Oamenii mi s-au părut în Belgia foarte reci, iar lumea un pic mai ştearsă faţă de ceea ce e aici”, povesteşte Ioana. Boglarka, în schimb, se declară încântată de experienţa ei din Austria, de la Salzburg, un oraş extrem de colorat, cu oameni deschişi, veniţi din toate colţurile Europei şi chiar ale lumii. Pentru anii care vor urma, fetele au planuri comune: amândouă vor să îşi ia un doctorat în muzică, să cânte împreună, iar acum se pregătesc pentru un concurs care va avea loc în luna mai, în Bucureşti. La Deva artistele ar putea reveni abia în septembrie, pentru că programul pe următoarele şase luni e deja făcut. „Avem probleme cu timpul, sălile şi lucrul în echipă. Suntem la facultate, avem de făcut lucrarea de disertaţie şi… e foarte multă muncă. Sălile cu două piane, de asemenea, sunt foarte greu de găsit. Şi, nu în ultimul rând, la ce suntem noi foarte bune: lucrul în echipă! Suntem bune prietene şi eventualele dezacorduri pe partea profesională ne-ar putea periclita oricând prietenia. Diferenţele de opinie apar mereu şi pot „infecta” planul personal. Însă noi am reuşit să soluţionăm mereu situaţiile astea şi să păstrăm echilibrul”, explică Boglarka. Cea mai mare bucurie a fetelor după un asemenea concert este tocmai muzica. Se simt bine, „se distrează”, cum spun ele, deşi partiturile sunt dificile, iar bucăţile muzicale faimoase, deloc simplu de interpretat.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.