Săptămâna economică Nr. 685

CĂRBUNE.

Producţia de cărbune net a României a totalizat anul trecut 4,679 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 6,3% (277.200 tep) mai mare faţă de cea din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada menţionată, România a importat 556.400 tep cărbune net, cu 55.000 tep (11%) mai mult comparativ cu cantitatea importată în 2014. Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015 – 2035, la lignit, România are o supracapacitate de producţie de circa 10 milioane de tone pe an, în timp ce la huilă producţia nu aco­peră cererea, fiind necesare importuri.

PE PIERDERE.

Cel mai mare jucător de petrol şi gaze din România nu a scăpat neatins de furtuna care mătură industria petrolieră a lumii. Petrom raportează primele pierderi într-un deceniu. Astfel, în 2015 pierderea a fost de 690 mi­lioane de lei la venituri totale de 18,1 miliarde de lei. Conducere companiei a anunţat că producţia va scădea cu 4% în 2016 şi ar putea urma reduceri de personal.

PROFIT ISTORIC.

Banca Transilvania (TLV) a înregistrat în 2015 un profit net contabil de 2,4 mi­liarde de lei, în creş­te­re cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înre­gis­tră­rii câştigului de 1,6 mi­liarde de lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România. Este cel mai mare profit înregistrat de bancă de la înfiinţarea sa.

LEU TARE ÎN 2016.

Moneda românească s-a apreciat de la înce­pu­tul acestui an şi până în prezent cu 1,5% în faţa euro, de la 4,52 de lei la 4,45 de lei, ceea ce o poziţionează în top trei monede din re­giune cu cele mai mari aprecieri în faţa euro din ianuarie şi până în prezent.

AFACERI PE PLUS.

Primele domenii în care vânzările au crescut cel mai mult în 2015 faţă de 2014 sunt din categoria prestărilor de servicii. De departe, cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri se văd în sectorul de servicii informatice (+159,5%), urmat de resursele umane (+109%) şi de secretariat – birotică (+98,7%). În continuare, s-au remarcat domenii­le arhitectură – inginerie (+62,5%) şi transporturi terestre (+62,3%), apoi serviciile de consultanţă – management (+58,7%) şi cele de leasing – închirieri (+53,5%).

SLABI LA EXPORT.

Potrivit datelor de la Ministerul Economiei, judeţul Gorj a avut cea mai slabă activitate în ceea ce priveşte exportul în primele nouă luni din 2015, cu o valoare puţin peste 40 de mi­lioane de euro, cifră care repre­zintă 0,4 la sută din totalul exporturilor României. Pe poziţia a doua în topul judeţelor cu cele mai slabe exporturi se află Giurgiu, cu o valoare de 42,8 milioane euro (-25,19% faţă de primele 9 luni din 2014), iar pe a treia – Mehedinţi, cu 80,3 milioane euro (+5,01%). Locurile 4 şi 5 sunt ocupate de Vaslui şi Teleorman, cu 132,8 mi­lioane euro, respectiv 134,8 mi­lioane euro, potrivit aceleiaşi surse. Ca pondere în exporturile naţionale, judeţul Hunedoara deţine 1,3 la sută.