Hunedorenii nu mai prind clasa de mijloc a României

S-a vorbit mult despre clasa de mijloc şi de importanţa ei în păstrarea echilibrului în societate. Cu cât această clasă este mai bine definită, cu atât putem vorbi de o societate mai stabilă şi, evident, mai prosperă.
Când vrem să definim însă noţiunea de clasă de mijloc în România, constatăm că avem o problemă de evaluare. Dacă ar fi să facem o cuantificare rapidă, am spune că ea, clasa de mijloc, este stri­vită la mijloc şi subţiată de clasa subţire, dar foarte prospe­ră, a bogaţilor şi ma­rea masă a clasei românilor eva­luaţi de statistici ca aflaţi la pragul sau sub pragul sărăciei. Şi atunci cum putem determina unde începe şi unde se termină clasa mijlo­cie în România?

Criteriul salariului

Pentru o evaluare empirică, putem lua ca şi criteriu câşti­gul salarial. Recent, a fost făcută publică o statistică a salarizării, pe judeţe, de către Institutul Naţional de Statisti­că (INS). Astfel, potrivit informaţiilor oficiale, salariul me­diu net lunar în luna no­iem­brie 2015 în România a fost de 1918 lei. El este, aproximativ, salariul clasei de mijloc din ţară. Braşovenii, cu un salariu de 1891 de lei, sunt cel mai aproape de miezul traiului în clasa de mij­loc românească. Din păcate, salariile hunedorenilor sunt mult sub media naţională. INS spune că în judeţul nostru salariul mediu net este de 1551 de lei, cu aproape 400 de lei sub media naţională. Acest scor salarial ne plasează în cel mai bun caz în topul celor mai bine plătiţi români din pătura pauperă a societăţii, nicidecum în clasa de mijloc, sau, ce să mai vorbim, de zonele bogate.

Bogaţii la judeţe

Şi apropo de aceste judeţe, statistica confirmă ceea ce ştim deja. Bucureştiul, Ilfovul, Timişul, Clujul şi Sibiul domi­nă topul salariilor, cu câşti­guri medii de peste 2.000 de lei, acestea fiind şi prefera­tele investitorilor veniţi de peste graniţă. Tot aici, şomajul este la cote minime. Astfel, Bucureştiul este de departe campionul salariilor, cu o medie generală de 2.617 lei net lunar în noiembrie, dar şi cu o rată a şomajului mai mică de 2%. Capitala este urmată de judeţele Ilfov şi Timiş, cu medii de 2.200 de lei, dar şi cu o rată a şomajului situată la cotele minime naţionale (1,3%). În continua­re, judeţele Cluj şi Sibiu se remarcă în clasamentul nostru, cu câştiguri medii de peste 2.000 de lei, urmate de Braşov, Constanţa şi Iaşi, cu peste 1.800 de lei. De remarcat sunt, şi aici, prezenţa investiţiilor străine şi o rată a şomajului redusă, sub 4%.
„Lanterna roşie“ a clasamentului, cu cele mai mici salarii, este dusă de judeţele Harghita (1.316 lei, minimul la nivel naţional), Suceava, Neamţ, Covasna, Vaslui şi Brăila.